Page 2 - bon-dia-aruba-20230707
P. 2

A2   LOCAL
                       Diabierna 7 Juli 2023
              Cu 11 voto na fabor y 9 contra:

              Ley di BBO na frontera  a keda aproba



            Diaranson  den  oranan  di                                                                                          be  pakico  a  haci  cambio  di
            anochi,  Ley  di  BBO  na                                                                                           BTW pa BBO na frontera y
            frontera  a  keda  aproba                                                                                           con a tuma e decision pa haci
            cu 11 voto na fabor y 9 en                                                                                          e cambio aki.
            contra.  Manera  ta  conoci
            e  ley  di  BBO  na  frontera                                                                                       El  a  indica  cu  ora  cu  tabata
            inicialmente  tabatin  un                                                                                           momento  pa  tuma  decision
            fecha di introduccion di 1                                                                                          tocante  si  ta  bay  introduci
            di juli, pero mirando tur e                                                                                         BTW  di  6%  y  14%  of  alter-
            puntonan cu a ser treci pa                                                                                          nativanan, a realisa diferente
            dilanti  pa  e  gremio  com-                                                                                        calculacion y estudio, y un di
            ercial, Gobierno di Aruba                                                                                           nan  tabata  e  estudio  inflato-
            a extende su fecha pa dia 1                                                                                         rio.
            di september.
                                                                                                                                Pa e tempo ey, el a señala, e
            Durante e tratamento di e ley                                                                                       inflacion base tabata 5.5%. A
            den Parlamento, Minister di                                                                                         base di esaki Gobierno a re-
            Finanzas y Cultura, Xiomara                                                                                         alisa dos scenario y a comparti
            Maduro  a  splica  na  Parla-                                                                                       esaki cu tur stakeholders. Un
            mento di Aruba cu gobierno                                                                                          scenario na unda comercio ta
            a reuni cu e organisacionnan   esaki via un decreto ministe-  cu  no  ta  pagando  impuesto  ter Wever a señala, e proyec-  haci un roll back completo y
            comercial cu tabatin         rial na unda lo indica kico lo  manera mester ta, nan no ta  cionnan  di  inflacion  ta  hiba   un scenario unda no tin roll
            pregunta  y  preocupacion  pa   bira  e  derecho  di  deduccion  reporta  nan  declaracion  di  na un inflacion di 4.4%. Na   back y esaki a hiba na e punto
            loke ta e introduccion di e ley   teniendo  na  cuenta  e  efecto  BBO  y  pa  aña  2022  tin  un  october 2022 ora cu a haci e   final. Un inflacion di 10.7%
            aki.                         financiero  den  presupuesto.  suma di 6.2 miyon florin cu  proyeccionnan  inicial  di  in-  si tin roll back completo y un
                                         El a indica cu ariba e punto  ainda no a wordo paga pa loke  flacion pa aña 2023, esaki ta-  inflacion  di  15.3%  si  no  tin
            El  a  splica  cu  Gobierno  di   aki lo bin back cu un decreto  ta comerciantenan cu ta im-  bata 5.4%. Aworaki e proyec-  roll back. Esey tabata dos re-
            Aruba,  DIMP  y  Departa-    ministerial di Minister di Fi-  porta productonan na Aruba.  cion ta ahusta na 4.4% cual ta   sultadonan si a lo a introduci
            mento  di  Aduana  a  traha   nanzas pa trece claridad ariba                           indica cu e inflacion ta bah-  BTW.
            durante  full  luna  di  juni  pa   e derecho di deduccion cu e  El  a  enfatisa  cu  e  falta  di  ando y esaki ta refleha su mes
            asina  brinda  e  informacion   sector food & beverage tin.   cumplimento  tin  un  efecto  tambe den e poder di compra   “Esey a hiba na e decision cu
            necesario  y  calma  cualkier                             directo na e fluho di cash di  di e consumidornan.        introduccion di BTW no ta-
            duda  cu  of  preocupacion  cu   Pa e proceso di reduccion di  Gobierno y aunke tin falta di                        bata prudente y asina a dicidi
            e introduccion di e ley aki ta   impuesto y tambe  deduccion  cumplimento,  no  por  kita  e  El a remarca cu aña 2023 ta   di  aumenta  e  BBO  y  hunto
            crea den loke ta e gremio co-  di cobransa di impuesto hab-  hermentnan  di  e  sistema  di  un  aña  di  diferente  cambio   cu esaki tambe a dicidi cu lo
            mercial y sector priva.      ri, un punto cu a bin dilanti  impuesto internacional cu ta  drastico  cuminsando  cu  e   bin un BBO na frontera,” el
                                         na unda comercio a indica cu  conta na Aruba tambe        aumento  di  BBO  di  6%  pa   a remarca.
            Pa loke ta puntonan cu a bin   e no ta husto cu nan ta haya                            7% cu a drenta na vigor dia 1
            pa dilanti di parti di e gremio   e cobransa di BBO na fron-  E parti di restitucion, e man-  di januari y reduccion den e   El a detaya cu e aumento di
            comercial, dos punto impor-  tera cu lo afecta nan fluho di  datario a señala, cu a duna e  tarifa di awa cu coriente des-  un 1% riba BBO cu a drenta
            tante ta e                   cash pasobra lo mester finan-  splicacion  na  e  stakeholders  de 1 di mei 2023 cu un tarifa   na vigor dia 1 di januari 2023
            definicion  di  productonan   cia esaki delanta y nan no tin  di con e sistemanan ta traha  di 7.1% y tambe ta tuma den   tin  un  consecuencia  inflato-
            comercial “handelsgoederen”   derecho pa haya nan placa.   cu otro y con tur e partinan  consideracion  e  impacto  in-  rio di 1.4%. E BBO na fron-
            y e proceso di restitucion di                             cu  ta  envolve  restitucion  ta  flatorio di BBO na frontera.   tera pa full un aña ta hiba na
            impuesto.                    El a sigui splica cu hopi biaha  bay automaticamente for di e  Tur esaki tin impacto riba in-  un  inflacion  di  1%.  Hunto
                                         e comerciantenan tin cosnan  sistema di DIMP.             flacion.                     riba termino anual, Minister
            Minister  Maduro  a  indica   den apelacion y si e sistema di                          “Ora cu considera tur e ele-  Wever  a  enfatisa,  e  aumento
            cu pa loke ta e definicion di   DIMP tarda, nan no kier pa e  El  a  agrega  cu  a  base  di  e  mentonan aki, e ta hiba na un   di  BBO  y  introduccion  di
            “handelsgoederen” a splica e   esaki aki stroba nan.      preocupacion  aki,  DIMP  a  inflacion di 4.4% den 2023 cu   BBO  na  frontera  ta  hiba  na
            gremio                                                    realisa un trabao y a mira cu  ta  considerablemente  menos   un inflacion di 2.4%. Cual ta
            comercial  y  sector  priva  to-  El a subraya cu e parti di ver-  por ehemplo den e sector di  cu  e aña anterior,” el a sub-  considerablemente mas abao
            cante e interpretacion di e pa-  ekening cu tin den e sistema  importacion tin 200 compan-  raya.                   compara  cu  e  otro  scenari-
            labra “handelsgoederen”. El a   di impuesto na Aruba ta for-  ia cu tin un apelacion pendi-                         onan.
            splica cu                    ma  parti  di  loke  ta  cumpli-  ente y aworaki lo bay trata es-  Minister Wever a splica tam-
            “handelsgoederen”  ta  encera   mento cu belasting.       akinan cu prioridad halto pa
            tur  producto  cu  ta  wordo                              esaki  no  stroba  e  proceso  di
            importa cu e meta pa wordo   Segun e minister cobransan-  restitucion si esaki ta e caso.
            rebendi. El a                an  di  impuesto  pendiente
            agrega cu esaki nan ta haci’e   tambe  mester  wordo  paga  Minister  Maduro  a  informa
            pa mantene e simplesa den e   y  ta  forma  parti  di  cualkier  cu  tin  un  ekipo  nobo  cu  ta
            ehecucion di e ley di BBO na   departamento  di  impuesto  bay traha na DIMP pa asina
            frontera                     mundialmente.  El  a  enfatisa  atende cu e apelacionnan y na
            y e derecho di deduccion.    cu  Aruba  tambe  ta  wordo  momento  aki  ta  atendiendo
                                         sigui   internacionalmente,  cu 1200 apelacion pa luna.
            Pa  loke  ta  deduccion  Min-  ariba loke ta cumplimento di
            ister  Maduro  a  remarca  cu   reglanan.                 Minister  di  Economia,  De-
            e BBO cu ta wordo paga na                                 saroyo  Sostenibel  y  Comu-
            frontera di tur              “Esey ta un punto cu nos no  nicacion, Geoffrery Wever, a
            producto  cu  ta  wordo  re-  por a acomoda pa loke ta trata  elabora ariba ki impacto BBO
            bendi ta 100% deducibel di e   e peticion di comercio,” el a  na  frontera  ta  bay  tin  ariba
            volumen di benta di e com-   remarca.                     poder  di  compra  y  con  e  ta
            erciante.                                                 afecta e cartera di e consumi-
                                         Pa loke ta cumplimento, se-  dornan.
            Minister  Maduro  a  remarca   gun Minister Maduro a indi-
            cu pa loke ta e punto di de-  ca, DIMP a splica cu tin hopi  El a splica cu esaki ta traduci
            duccion pa e sector di food &   negoshi,  incluso  e  negoshi-  su mes back den e concepto
            beverage,  mester  bay  regula   nan cu ta importa producto,  di inflacion. Pa 2023, Minis-
   1   2   3   4   5   6   7