Page 2 - bon-dia-aruba-20230707
P. 2
A2 LOCAL
Diabierna 7 Juli 2023
Cu 11 voto na fabor y 9 contra:
Ley di BBO na frontera a keda aproba
Diaranson den oranan di be pakico a haci cambio di
anochi, Ley di BBO na BTW pa BBO na frontera y
frontera a keda aproba con a tuma e decision pa haci
cu 11 voto na fabor y 9 en e cambio aki.
contra. Manera ta conoci
e ley di BBO na frontera El a indica cu ora cu tabata
inicialmente tabatin un momento pa tuma decision
fecha di introduccion di 1 tocante si ta bay introduci
di juli, pero mirando tur e BTW di 6% y 14% of alter-
puntonan cu a ser treci pa nativanan, a realisa diferente
dilanti pa e gremio com- calculacion y estudio, y un di
ercial, Gobierno di Aruba nan tabata e estudio inflato-
a extende su fecha pa dia 1 rio.
di september.
Pa e tempo ey, el a señala, e
Durante e tratamento di e ley inflacion base tabata 5.5%. A
den Parlamento, Minister di base di esaki Gobierno a re-
Finanzas y Cultura, Xiomara alisa dos scenario y a comparti
Maduro a splica na Parla- esaki cu tur stakeholders. Un
mento di Aruba cu gobierno scenario na unda comercio ta
a reuni cu e organisacionnan esaki via un decreto ministe- cu no ta pagando impuesto ter Wever a señala, e proyec- haci un roll back completo y
comercial cu tabatin rial na unda lo indica kico lo manera mester ta, nan no ta cionnan di inflacion ta hiba un scenario unda no tin roll
pregunta y preocupacion pa bira e derecho di deduccion reporta nan declaracion di na un inflacion di 4.4%. Na back y esaki a hiba na e punto
loke ta e introduccion di e ley teniendo na cuenta e efecto BBO y pa aña 2022 tin un october 2022 ora cu a haci e final. Un inflacion di 10.7%
aki. financiero den presupuesto. suma di 6.2 miyon florin cu proyeccionnan inicial di in- si tin roll back completo y un
El a indica cu ariba e punto ainda no a wordo paga pa loke flacion pa aña 2023, esaki ta- inflacion di 15.3% si no tin
El a splica cu Gobierno di aki lo bin back cu un decreto ta comerciantenan cu ta im- bata 5.4%. Aworaki e proyec- roll back. Esey tabata dos re-
Aruba, DIMP y Departa- ministerial di Minister di Fi- porta productonan na Aruba. cion ta ahusta na 4.4% cual ta sultadonan si a lo a introduci
mento di Aduana a traha nanzas pa trece claridad ariba indica cu e inflacion ta bah- BTW.
durante full luna di juni pa e derecho di deduccion cu e El a enfatisa cu e falta di ando y esaki ta refleha su mes
asina brinda e informacion sector food & beverage tin. cumplimento tin un efecto tambe den e poder di compra “Esey a hiba na e decision cu
necesario y calma cualkier directo na e fluho di cash di di e consumidornan. introduccion di BTW no ta-
duda cu of preocupacion cu Pa e proceso di reduccion di Gobierno y aunke tin falta di bata prudente y asina a dicidi
e introduccion di e ley aki ta impuesto y tambe deduccion cumplimento, no por kita e El a remarca cu aña 2023 ta di aumenta e BBO y hunto
crea den loke ta e gremio co- di cobransa di impuesto hab- hermentnan di e sistema di un aña di diferente cambio cu esaki tambe a dicidi cu lo
mercial y sector priva. ri, un punto cu a bin dilanti impuesto internacional cu ta drastico cuminsando cu e bin un BBO na frontera,” el
na unda comercio a indica cu conta na Aruba tambe aumento di BBO di 6% pa a remarca.
Pa loke ta puntonan cu a bin e no ta husto cu nan ta haya 7% cu a drenta na vigor dia 1
pa dilanti di parti di e gremio e cobransa di BBO na fron- E parti di restitucion, e man- di januari y reduccion den e El a detaya cu e aumento di
comercial, dos punto impor- tera cu lo afecta nan fluho di datario a señala, cu a duna e tarifa di awa cu coriente des- un 1% riba BBO cu a drenta
tante ta e cash pasobra lo mester finan- splicacion na e stakeholders de 1 di mei 2023 cu un tarifa na vigor dia 1 di januari 2023
definicion di productonan cia esaki delanta y nan no tin di con e sistemanan ta traha di 7.1% y tambe ta tuma den tin un consecuencia inflato-
comercial “handelsgoederen” derecho pa haya nan placa. cu otro y con tur e partinan consideracion e impacto in- rio di 1.4%. E BBO na fron-
y e proceso di restitucion di cu ta envolve restitucion ta flatorio di BBO na frontera. tera pa full un aña ta hiba na
impuesto. El a sigui splica cu hopi biaha bay automaticamente for di e Tur esaki tin impacto riba in- un inflacion di 1%. Hunto
e comerciantenan tin cosnan sistema di DIMP. flacion. riba termino anual, Minister
Minister Maduro a indica den apelacion y si e sistema di “Ora cu considera tur e ele- Wever a enfatisa, e aumento
cu pa loke ta e definicion di DIMP tarda, nan no kier pa e El a agrega cu a base di e mentonan aki, e ta hiba na un di BBO y introduccion di
“handelsgoederen” a splica e esaki aki stroba nan. preocupacion aki, DIMP a inflacion di 4.4% den 2023 cu BBO na frontera ta hiba na
gremio realisa un trabao y a mira cu ta considerablemente menos un inflacion di 2.4%. Cual ta
comercial y sector priva to- El a subraya cu e parti di ver- por ehemplo den e sector di cu e aña anterior,” el a sub- considerablemente mas abao
cante e interpretacion di e pa- ekening cu tin den e sistema importacion tin 200 compan- raya. compara cu e otro scenari-
labra “handelsgoederen”. El a di impuesto na Aruba ta for- ia cu tin un apelacion pendi- onan.
splica cu ma parti di loke ta cumpli- ente y aworaki lo bay trata es- Minister Wever a splica tam-
“handelsgoederen” ta encera mento cu belasting. akinan cu prioridad halto pa
tur producto cu ta wordo esaki no stroba e proceso di
importa cu e meta pa wordo Segun e minister cobransan- restitucion si esaki ta e caso.
rebendi. El a an di impuesto pendiente
agrega cu esaki nan ta haci’e tambe mester wordo paga Minister Maduro a informa
pa mantene e simplesa den e y ta forma parti di cualkier cu tin un ekipo nobo cu ta
ehecucion di e ley di BBO na departamento di impuesto bay traha na DIMP pa asina
frontera mundialmente. El a enfatisa atende cu e apelacionnan y na
y e derecho di deduccion. cu Aruba tambe ta wordo momento aki ta atendiendo
sigui internacionalmente, cu 1200 apelacion pa luna.
Pa loke ta deduccion Min- ariba loke ta cumplimento di
ister Maduro a remarca cu reglanan. Minister di Economia, De-
e BBO cu ta wordo paga na saroyo Sostenibel y Comu-
frontera di tur “Esey ta un punto cu nos no nicacion, Geoffrery Wever, a
producto cu ta wordo re- por a acomoda pa loke ta trata elabora ariba ki impacto BBO
bendi ta 100% deducibel di e e peticion di comercio,” el a na frontera ta bay tin ariba
volumen di benta di e com- remarca. poder di compra y con e ta
erciante. afecta e cartera di e consumi-
Pa loke ta cumplimento, se- dornan.
Minister Maduro a remarca gun Minister Maduro a indi-
cu pa loke ta e punto di de- ca, DIMP a splica cu tin hopi El a splica cu esaki ta traduci
duccion pa e sector di food & negoshi, incluso e negoshi- su mes back den e concepto
beverage, mester bay regula nan cu ta importa producto, di inflacion. Pa 2023, Minis-