Page 18 - bon-dia-aruba-20211018
P. 18
A18
Dialuna 18 OctOber 2021
Parlamentario Darlaine Guedez-Erasmus (MEP):
Pa nos tin adultonan bon desaroya ta importante
pa duna cuido optimal desde baby
tronan di cuido di mucha or. Pero si tin un manual cu
a participa na e prome a wordo adapta desde 1 aña y
investigacion aki. E en- mey pasa. Mirando e resul-
foke di e investigacion aki tado di e nul-meting y e stan-
tawata pa haya data riba dard nan cu centronan mes-
e terenonan di: 1) Siguri- ter tene cuenta cu ne a bini na
dad, 2) Salud, 3) Higiena, un ahustacion di e Manual di
4) Aspectonan Pedagogico Regulacion di Centro di Mu-
y 5) Aspectonan personal. cha.
E resultado di e investigacion Departamento di Mucha y
aki ta duna un indicacion con Hoben (DMH) a haci un
e situacion y e servicio di cen- presentacion y tambe mi per-
tronan ta na e momentonan sona a sinta cu e centronan
aki. Sigur no por kita afor cu di cuido di mucha pa asina
tin centronan di cuido di mu- scucha kico ta beneficionan y
cha cu ‘best practices’ pero desbentahanan cu e maneho/
tambe e investigacion a seña- manual aki por trece cu ne.
la aspectonan unda tin opor- Dialuna awor e concepto mas
tunidad pa mehoracion na actual di e manual lo keda
bienestar di nos muchanan. presenta cu puntonan ahusta
Na Aruba tin un Landsveror- y di e forma aki por traha
dening Kinderopvang cu tin hunto na e bienestar di nos
e reglanan tocante centronan muchanan.
Den luna di juni 2020 te lugar un nul-meting (in- tronan di cuido di mucha. di cuido di mucha. E ley aki
cu september 2020 a tuma vestigacion) den e cen- Un total di 96 di e 121 cen- ta uno anticua y no ta na vig-
Parlamentario Setty Christiaans-Yarzagaray (MEP):
Reunion di comision di Parlatino na forma virtual cu un
Presentacion di Representante di UNESCO
Desde entrada di Covid-19 pandemia y la post pandemia” caida di 40% den ingreso creativo ta esencial pa e struc- pa desroyo sostenibel.
na Aruba y su efecto riba duna pa un representante di e den e sector aki. Den Caribe tura e problemanan social y
mundo henter, Parlamen- oficina regional di UNESCO e efecto aki a causa un caida
to ta participa na diferente di Latino America y Caribe. den GDP di 15.5%. Perdida
reunionnan internacional, total di empleo na mundo ta
manera Parlatino, na un Durante e reunion aki a papia ser calcula di a yega un total
forma virtual. Apesar cu di resultadonan di investiga- di 2.4 miyon empleo.
e virus di Covid ya tin casi cion presenta pa UNESCO
2 aña circulando y mundo cu mundialmente e impacto Segun UNESCO cultura
a cuminsa adapta na biba riba bishita na patrimonion- ta un parti primordial den e
y biaha manteniendo na an cultural y di herencia di fundeshi social di un comun-
protocolnan stipula, te cu paisnan a cay cu e resultado idad. A presenta tambe e efec-
recien ainda reunionnan di menos entrada. Door di to di e Pandemia riba e dife-
di Parlatino (Parlamento esaki hopi evento cultural rente metanan di desaroyo
Latino Americano y Cari- cu tin importancia riba e sostenibel (SDGs). Metanan
be) su agenda di reunion- sector social enoconomico manera number 4 Enseñansa
nan ta tumando lugar vir- mester a stop y hasta hopi a di Calidad, number 8 Trabou
tual. cera. Esaki ta rekeri atencion Decente y Crecemento Eco-
y conscientisacion riba e rol nomico, number 11 Barionan
Parlamentario Setty Chris- di cultura riba integracion di y Comunidadnan Sostenibel
tiaans-Yarzagaray a participa aspectonan social, economico y 12 Produccion y Consumo
na parti di e reunion virtual y ambiental pa desaroyo sos- Responsabel.
di comision di Educacion, tenibel.
Cultura, Ciencia, Tecnologia Representante di UNESCO
y Comunicacion siman pasa Mundo a experiencia 66% ta conclui na bisa cu Covod a
asistiendo na e partinan di “El caida den bishitanan na haci cu, e retonan pa cu e sec-
papel de la ciencia, la tecnolo- lugarnan historico y cultural, tor cultural y creativo tawata
gia y la annovacion (CTI) en- cu segun UNESCO nan ta enfrenta, a bira mas grave.
tre la Pandema y en el logro referi na “Patrimonio Mun- Cultura y creatividad ta re-
de los objetivos de desarrollo dial”. Esaki a hiba cu n’e na cursonan impresindibel pa
sostenible de la Agenda 2030 un perdida di entrada di 52% e recuperacion social y eco-
(SDGs)” como tambe “La na mundo. Pa cu e industria nomico. Tambe cu e empleo
cultura en el contexto de la Turistico, esaki a significa den e sector cultural y sector