Page 3 - BNDIA ARUBA
P. 3
A3
LOCAL Diahuebs 7 Juni 2018
Tin mal perspectiva di cuido di criansa
‘Por haci un diferencia den un mucha su bida of por keda indiferente’
ORANJESTAD - Den nan No ta importa si tin yiu of no.
14 aña di existencia famia
di criansa Arubano a lanta Bon Dia Aruba a puntra sra.
como fundacion, Bon Dia Tromp si e famianan cu kier
Aruba a acerca nan pa forma parti ta haci cu nan
haya informacion tocante siguimento pa ta sigur cu e
cual nan meta y proposito mucha ta haya bon cuido.
ta como fundacion. Sra. Tromp a bisa cu e famia
tin cu wordo prepara por me-
Trahado social Nathalie dio di curso, asina nan ta haya
Tromp a bisa cu e proposito sa mas kico cuido di criansa ta
di Centro Famia di Criansa encera anto kico tur e ta topa
Arubano ta pa por tin famia cu ne.
di criansa pa cada mucha cu
tin mester tambe pa duna un Pa medio di e curso tambe e
bon calidad di guia na famia famia ta deduci si e cuido di
di criansa cu ta yuda un mu- criansa ta algo pa e famia. Un
cha. bes cu e famia/ persona cuida
un mucha, un trahado social
“E ta traumatico pa un mucha lo haci bishita na e famia pa
ora no ta biba cerca su famia asina yuda cu guia of infor-
ora situacion na cas ta malo. macion.
Pero si e situacion di e famia
no mehora, ta traha cu famia Sra. Tromp a splica cu nan
di criansa”, asina sra Tromp a fundacion mester di famia
splica. Segun sra. Tromp un continuamente. “Cada bes un
famia di criansa ta un liña di mucha bay den un famia, tin
bida. E famia ta yuda un mu- otro eynan su tras cu tambe
cha pa haya atencion y cariño mester.” Mayoria di mucha ta
cu e mester. Di e manera aki entre 2 cu 14 aña segun sra.
tambe ta laga e mucha sinti Tromp. Pero mester famia di forma e mayor unda pa busca mayor actua. Ta pa motibo
parti di un famia. criansa pa mucha 0 te cu 18 ayudo pa mehora su situa- ey ta importante pa nos haya “Nos lo sigui haci uzo di
aña. cion”, sra. Tromp ta splica. famianan di criansa cu ta dis- medionan di comunicacion.
Pa un famia forma parti di e Sra. Tromp ta aclara cu si den puesto pa compronde loke Tambe nos ta spera cu e bon
fundacion tin cu cumpli cu Sra. Tromp a remarca cu tin caso e situacion di e mayor ta tin tras di un comportacion. experiencia di e famianan cu
cierto exigencia. Segun sra ‘mal perspectiva di cuido di mehora, famianan di criansa Nan no ta djis malcria of nos tin durante e añanan aki,
Tromp si e famia pasa e exi- criansa’ den comunidad. Ta ta wordo poni na altura di mala mucha. Tin un pakico por ta un ehempel pa otronan
gencianan aki, e famia ta pasa pensa cu mayornan biologico esaki y ta pone nan na altura di nan comportacion y fami- sigui den nan pasonan. No
door di un proceso di screen- por bin busca e mucha ki ora cu ta trahando pa e mucha re- anan di criansa ta haya ayudo kere tur informacion cu ta
ing pa asina ta sigur di ken e cu ta, of cu e mayor biologi- gresa cerca su mayor. pa por compronde esey”, sra. scucha eyfo.”
famia ta, con nan ta manera co ta bin busca problema na Tomp a sigui splica.
persona. Cua mucha lo ta pas cas. Tambe nan ta pensa cu e Cua muchanan mester Sra. Tromp ta bisa pa yama
pa miho den nan famia. muchanan ta problematico, ayudo di fundacion aki “Mi tin 10 aña trahando y mi na Centro Famia di Criansa
cu e muchanan no ta cambia Muchanan cu mester famia a wak e diferencia cu fami- Arubano pa informacion, pa
E stap pa forma parti di e of cu nan kier keda cu e mu- di criansa, ta muchanan cu a anan di criansa ta haci den e bin cu preguntanan si tin in-
fundacion como famia ta lo cha. pasa den situacionnan cu no bida di e muchanan, di chiki- teres di bira famia di criansa.
siguiente; persona of famia ta bon pa nan. Situacion cu a to y tambe maske dificil cu Pa no laga mal informacion
mester ta ariba 23 aña di “Mayor no por busca e mucha afecta nan y influencianan na por kere, e grandi nan. E ta confundi of stroba di yuda
edad. Persona of famia tin ki ora cu ta, nos ta traha cu in- manera negativo. Nan mester bunita pa wak con e muchan- un mucha.
bida familiar stabiel. Persona stancia y esey kiermen cu tin a sobrevivi, defende y adapta an aki ta na principio y con
of famia cu ta biba na Aru- un proceso pa tur cos. Tin in- nan mes den e situacion ey- nan ta florece door di e dedi- “Nos kier yama danki na cada
ba. Persona of famia cu no a stancianan cu ta duna mayor nan. cacion di un famia cu ta kies un di e famianan cu den e 14
comete delito. No ta importa guia y cu ta yuda e mayor pa pa drenta den nan bida, y cu añanan aki ta yuda un mu-
si ta soltero, casa of compaña. mehora su situacion of ta in- “Muchanan ta siña locual e ta keda den nan bida ni maske cha cu no ta nan propio yiu
kico cu nan topa.” pero cu ta stima y trata e mu-
cha como tal. Famianan cu
Segun sra. Tromp tin hopi ta pone e mucha su necesi-
famia cu kier bira famia di dad y felicidad dilanti di nan
criansa pero no ta bira pa mes. Nos di Centro Famia di
motibo cu nan kier keda cu e Criansa Arubano ta gradici
mucha y no kier pa e mucha cada un di nan pa nan amor y
ta den contacto cu nan mayor dedicacion.”
biologico. E fundacion no
por para tras di esey. Segun sra. Tromp algo hopi
importante pa Aruba ta cu
“Tur mucha merece di por tin un mucha no por keda war-
un famia cu ta haya e cuido y da riba su mayor, un mucha
stimacion pero e merece tam- mester e ayudo awor. Nan
be tin contacto cu su mayor ta muchanan cu a wordo
of rumannan biologico y sa desapunta y traumatisa, nan
di unda e ta bin. Ni maske ta vulnerabel ainda y mester
kico un mucha a pasa aden, famianan di criansa cu kier
contacto cu su famia ta hopi yuda nan sobrepasa loke nan
importante y kibra esey por a pasa aden y florece. “Abo
perhudica e mucha mañan.” por haci un diferencia den un
Con lo kier yega na mas famia mucha su bida of bo por keda
pa e fundacion indiferente.”

