Page 3 - BNDIA ARUBA
P. 3

A3
                                                                                                           LOCAL Diahuebs 7 Juni 2018
            Tin mal perspectiva di cuido di criansa
                 ‘Por haci un diferencia den un mucha su bida of por keda indiferente’



            ORANJESTAD - Den nan  No ta importa si tin yiu of no.
            14 aña di existencia famia
            di criansa Arubano a lanta  Bon Dia Aruba a puntra sra.
            como fundacion, Bon Dia  Tromp si e famianan cu kier
            Aruba  a  acerca  nan  pa  forma  parti  ta  haci  cu  nan
            haya informacion tocante  siguimento  pa  ta  sigur  cu  e
            cual nan meta y proposito  mucha  ta  haya  bon  cuido.
            ta como fundacion.           Sra. Tromp a bisa cu e famia
                                         tin cu wordo prepara por me-
            Trahado    social   Nathalie  dio di curso, asina nan ta haya
            Tromp a bisa cu e proposito  sa mas kico cuido di criansa ta
            di  Centro  Famia  di  Criansa  encera anto kico tur e ta topa
            Arubano ta pa por tin famia  cu ne.
            di criansa pa cada mucha cu
            tin mester tambe pa duna un  Pa medio di e curso tambe e
            bon calidad di guia na famia  famia ta deduci si e cuido di
            di criansa cu ta yuda un mu-  criansa ta algo pa e famia. Un
            cha.                         bes cu e famia/ persona cuida
                                         un mucha, un trahado social
            “E ta traumatico pa un mucha  lo haci bishita na e famia pa
            ora no ta biba cerca su famia  asina  yuda  cu  guia  of  infor-
            ora situacion na cas ta malo.  macion.
            Pero si e situacion di e famia
            no mehora, ta traha cu famia  Sra.  Tromp  a  splica  cu  nan
            di criansa”, asina sra Tromp a  fundacion  mester  di  famia
            splica.  Segun  sra.  Tromp  un  continuamente. “Cada bes un
            famia di criansa ta un liña di  mucha bay den un famia, tin
            bida. E famia ta yuda un mu-  otro eynan su tras cu tambe
            cha pa haya atencion y cariño  mester.” Mayoria di mucha ta
            cu e mester. Di e manera aki  entre 2 cu 14 aña segun sra.
            tambe  ta  laga  e  mucha  sinti  Tromp. Pero mester famia di  forma e mayor unda pa busca  mayor  actua.  Ta  pa  motibo
            parti di un famia.           criansa pa mucha 0 te cu 18  ayudo  pa  mehora  su  situa-  ey ta importante pa nos haya  “Nos  lo  sigui  haci  uzo  di
                                         aña.                         cion”,  sra.  Tromp  ta  splica.  famianan di criansa cu ta dis-  medionan  di  comunicacion.
            Pa un famia forma parti di e                              Sra. Tromp ta aclara cu si den  puesto  pa  compronde  loke  Tambe nos ta spera cu e bon
            fundacion  tin  cu  cumpli  cu  Sra. Tromp a remarca cu tin  caso e situacion di e mayor ta  tin tras di un comportacion.  experiencia di e famianan cu
            cierto  exigencia.  Segun  sra  ‘mal  perspectiva  di  cuido  di  mehora,  famianan  di  criansa  Nan  no  ta  djis  malcria  of  nos tin durante e añanan aki,
            Tromp si e famia pasa e exi-  criansa’  den  comunidad.  Ta  ta  wordo  poni  na  altura  di  mala  mucha.  Tin  un  pakico  por ta un ehempel pa otronan
            gencianan aki, e famia ta pasa  pensa cu mayornan biologico  esaki y ta pone nan na altura  di nan comportacion y fami-  sigui  den  nan  pasonan.  No
            door di un proceso di screen-  por bin busca e mucha ki ora  cu ta trahando pa e mucha re-  anan di criansa ta haya ayudo  kere  tur  informacion  cu  ta
            ing pa asina ta sigur di ken e  cu ta, of cu e mayor biologi-  gresa cerca su mayor.   pa por compronde esey”, sra.  scucha eyfo.”
            famia ta,  con  nan  ta  manera  co ta bin busca problema na                           Tomp a sigui splica.
            persona. Cua mucha lo ta pas  cas. Tambe nan ta pensa cu e  Cua  muchanan  mester                                   Sra.  Tromp  ta  bisa  pa  yama
            pa miho den nan famia.       muchanan  ta  problematico,  ayudo di fundacion aki       “Mi tin 10 aña trahando y mi  na  Centro  Famia  di  Criansa
                                         cu e muchanan no ta cambia  Muchanan  cu  mester  famia  a  wak  e  diferencia  cu  fami-  Arubano  pa  informacion,  pa
            E  stap  pa  forma  parti  di  e  of cu nan kier keda cu e mu-  di criansa, ta muchanan cu a  anan di criansa ta haci den e  bin cu preguntanan si tin in-
            fundacion  como  famia  ta  lo  cha.                      pasa den situacionnan cu no  bida di e muchanan, di chiki-  teres di bira famia di criansa.
            siguiente;  persona  of  famia                            ta bon pa nan. Situacion cu a  to  y  tambe  maske  dificil  cu  Pa  no  laga  mal  informacion
            mester  ta  ariba  23  aña  di  “Mayor no por busca e mucha  afecta nan y influencianan na  por  kere,  e  grandi  nan.  E  ta  confundi  of  stroba  di  yuda
            edad.  Persona  of  famia  tin  ki ora cu ta, nos ta traha cu in-  manera negativo. Nan mester  bunita pa wak con e muchan-  un mucha.
            bida familiar stabiel. Persona  stancia y esey kiermen cu tin  a sobrevivi, defende y adapta  an  aki  ta  na  principio  y  con
            of  famia  cu  ta  biba  na  Aru-  un proceso pa tur cos. Tin in-  nan mes den e situacion ey-  nan ta florece door di e dedi-  “Nos kier yama danki na cada
            ba. Persona of famia cu no a  stancianan cu ta duna mayor  nan.                        cacion di un famia cu ta kies  un di e famianan cu den e 14
            comete delito. No ta importa  guia y cu ta yuda e mayor pa                             pa drenta den nan bida, y cu  añanan  aki  ta  yuda  un  mu-
            si ta soltero, casa of compaña.  mehora su situacion of ta in-  “Muchanan  ta  siña  locual  e  ta keda den nan bida ni maske  cha cu no ta nan propio yiu
                                                                                                   kico cu nan topa.”           pero cu ta stima y trata e mu-
                                                                                                                                cha  como  tal.  Famianan  cu
                                                                                                   Segun  sra.  Tromp  tin  hopi  ta  pone  e  mucha  su  necesi-
                                                                                                   famia  cu  kier  bira  famia  di  dad y felicidad dilanti di nan
                                                                                                   criansa  pero  no  ta  bira  pa  mes. Nos di Centro Famia di
                                                                                                   motibo cu nan kier keda cu e  Criansa  Arubano  ta  gradici
                                                                                                   mucha y no kier pa e mucha  cada un di nan pa nan amor y
                                                                                                   ta den contacto cu nan mayor  dedicacion.”
                                                                                                   biologico.  E  fundacion  no
                                                                                                   por para tras di esey.       Segun  sra.  Tromp  algo  hopi
                                                                                                                                importante  pa  Aruba  ta  cu
                                                                                                   “Tur mucha merece di por tin  un mucha no por keda war-
                                                                                                   un famia cu ta haya e cuido y  da riba su mayor, un mucha
                                                                                                   stimacion pero e merece tam-  mester  e  ayudo  awor.  Nan
                                                                                                   be tin contacto cu su mayor  ta  muchanan  cu  a  wordo
                                                                                                   of  rumannan  biologico  y  sa  desapunta  y  traumatisa,  nan
                                                                                                   di  unda  e  ta  bin.  Ni  maske  ta vulnerabel ainda y mester
                                                                                                   kico  un  mucha  a  pasa  aden,  famianan  di  criansa  cu  kier
                                                                                                   contacto cu su famia ta hopi  yuda nan sobrepasa loke nan
                                                                                                   importante  y  kibra  esey  por  a  pasa  aden  y  florece.  “Abo
                                                                                                   perhudica e mucha mañan.”    por haci un diferencia den un
                                                                                                   Con lo kier yega na mas famia  mucha su bida of bo por keda
                                                                                                   pa e fundacion               indiferente.”
   1   2   3   4   5   6   7   8