Page 6 - HOH
P. 6
A4 LOCAL
Diamars 26 November 2019
Ronald Van Trigt di Fundacion Impact Blue:
‘Desperdicio plastico ta drenta den locual nos ta consumi’
ORANJESTAD – Fundacion di Im- solucion berdadero, aunke e problema di
pact Blue ta un organisacion pa haci plastic rond di mundo ta grandi.
estudio extenso riba ‘impacto di e ley
pa elimina plastic’ pa preveni impor- Segun Van Trigt, pa un isla manera Aruba ta
tacion di plastic cu ta uza un solo bes. un problema cu ta fuerte pa motibo cu Aru-
ba ta un isla y rondona cu awa. 65.000.000
Presidente di hunta di Impact Blue Foun- pida plastic ta un gran parti cu ta drenta den
dation, Ronald Van Trigt a duna un splica- nos awa. E ta bisa cu e plastic cu ta deshaci,
cion cu e meta di e fundacion ta pa crea un ta drenta den micro organismo cu na su bes
brug entre comercio y e vision di Impact ta drenta den cuminda y bebida cu nos ta
Blue. Nan tarea como fundacion conhunt- consumi a base diario.
amente cu comercio ta importante pa co-
munidad. Sinembargo, un persona manera Carvalhal,
cu ta haci estudio pa trece solucion, “E tin
Van Tright a splica cu Juliet Carvalhal ta e un vision pa haci diferencia y mustra kico
guia di organisacion cu estudio extenso den por haci di forma positivo, pa haci un estu-
investigacion. “Cu un estudio impactante dio cientifico y bin cu solucion duradero,
por a determina cu e [prohibicion di plastic pa nos isla y pa region.”
di uzo singular] a resulta den 65.000.000
pida plastic menos cu a benta afo for di nos El a comparti tambe cu den estudio reci-
isla na 2018”, Van Trigt a comparti. ente, a menciona cu Aruba ta un di paisnan
cu ta produci mas sushi, y cu desperdicio
Segun Van Trigt, e impacto pa un isla chiki- plastico ta un di nan. Den Caribe, Aruba
to ta grandi. Como hunta di e fundacion ta cay den e top 10 di desperdicio, ‘un es-
nan ta sigui kere cu ta importante pa forma tadistica real’. E ta pensa cu ta importante
parti di sociedad. “Un grupo entre comer- pa bin cu mensahe di conscientisacion den
cio, sector priva, gobierno y tambe coop- gobierno, cerca boluntario y den comercio.
eracion di esunnan cu a haci estudio, asina
por crea impacto riba nos comunidad.” “Nos tambe tin responsabilidad pa con-
tribui den locual ta afecta nos bida di awe,
Ta trahando pa haci estudio mas profundo pero tambe pa e bida di nos yiunan y nieto.
riba e ley cu a introduci caba, pero tambe Cu mas tempo y contribucion di tur part-
riba e proposicion di ley cu falta, ‘cu lo ner y comunidad lo tuma reto pa ataca e
haci Aruba un luga unico den Caribe’. Di problema cu tin rond di mundo”, Van Trigt
e forma ey nan ta purba di forma parti di a finalisa ta bisa.
Judesca Briceño:
‘Adiccion tambe ta un problema di salud mental’
ORANJESTAD – Siman mento cu mester cuminsa tuma
pasa a tuma luga simposio di accion.
salud mental. E actividad ta-
bata pa duna informacion y “Nos no lo bay wak e mucha
vision di ministerio di salud riba su mes, pero tuma contacto
pa locual ta trata salud men- cu e famia, esunnan cu ta rond
tal na Aruba, unda cu lo bin di e mucha, pa por mira den ki
un plan integral pa tur area situacion e mucha ta biba, su
di problema mental. ambiente, con e ta creciendo. Di
e forma aki por indica e prob-
Judesca Briceño, kende a duna lema prome e bira mas grandi”,
e presentacion di salud mental el a splica.
y plan integral na cada departa-
mento cu ta trata cu dicho prob- Segun Briceño a cuminsa na
lema, a duna di conoce cu ainda september cu e fondo di crisis
no tin un cifra conoci di e prob- plan social pa e Fact-Team pa
lema cu tin actualmente. cuido di mucha y hoben ambu-
lante. Ta trahando pa yega na e
Sinembargo el a bisa cu cada miho forma, mirando cu mu-
aña e edad di persona cu ta con- cha entre 0–14 aña, no por mara
fronta problema cu salud men- nan na un tratamento.
tal ta disminuyendo. E por bisa Na momento cu logra tin dato
si cu e Fact-Team cu a introduci pa esaki nan lo pone mas aten-
na september ta trahando den e cion y haci investigacion pa uzo
parti di alcohol, droga y gam- di substancia. Cu e programa cu
ing, cu ta birando un problema a introduci pa tur mucha di 5e
grandi den comunidad y tin cu klas, ‘Be Smart’ por haya e pro-
pone atencion pa traha di forma grama cu ta conscientisa tocante
preventivo. riesgo di adicion.
Briceño ta splica cu mester bin E parti di adicion tambe ta con-
cu plan dirigi, cu enfoke di pre- ta como un problema di salud
vencion, y detecta e problema mental y ta trahando hunto pa
for di trempan. Manera ora nan por duna e cliente cu ta enfrenta
ta ripara cu e comportacion di cu problema e cuido necesario
e mucha no ta adecua, ta e mo- cu e merece.