Page 19 - ARUBA BANK
P. 19
AnAlisis Diasabra 4 November 2017
A17
Realidad di pobresa no ta desaparece ainda
Realidad di pobresa no ta desaparece ainda
Continuacion di Pagina 16. unda a informa di un turista be esunnan menos atractivo, di e paisnan cu
Spaño cu a muri na man di nan ta cubri. Parti importante di cubri loke ta
barionan ta un pasadia prin- polis, cu tabata vigila entrada pasando den un pais ta encera tambe reporta
cipalmente pa e poblacion, di Rocinho, e favela mas con- riba e realidad desalentador aki. Pero e tur-
den sentido cu e balanan di oci di Rio de Janeiro. E tur- istanan aki tabata t’ey semper. E curiosidad
arma di polis ta mes mortal ista a ignora un señal di para profesional no ta encera solamente con nan ta
cu esunnan di e delincuent- di polis, cu ta den un guera biba, pero tambe kico ta nan historia di bida,
enan, creando un berdadero completo cu e bandanan di e discriminacion y marginalisacion cu nan ta
situacion di guera. delincuente cu ta domina e experimenta, di gobierno te na esunnan den
E aspecto di delincuencia or- favela di tal forma cu polis ni miho condicion economico.
ganisa den e barionan mar- ehercito ta drenta den e area
gina no ta bay haya solucion y ta limita na mantene con- Sin embargo, loke ta mira awendia ta un in-
asina facil tampoco, sigur si trol riba entrada y salida di e teres grandi di cien mile di persona, di bay
ta mira cu e structuracion y bario. mira pa nan mes, loke nan ta mira riba potret
organisacion di delincuencia y video, cu ta abundantemente disponibel
relaciona cu narcotrafico y la- Turismo di tugurio, si nos pa nan caba via medionan digital. Cana riba
bamento di placa, a bira mas kier yam’e asina, no ta algo bo mes den e areanan aki ta encera un riesgo
fuerte ainda na nivel interna- nobo. Tin storia di hende di
cional. Progreso economico clase elite Ingles cu tabata bay
general y restauracion di or- bishita East End di Londres
den publico ta condicion pri- den siglo 19, tanto cu hasta a grandi. Contrata un hende di e bario mes ta
mordial pa por drecha condi- nace e palabra slumming cu a recomendabel, pasobra nan tin acuerdo cu
cion den e partinan margina keda inclui den Oxford Eng- esunnan cu ta domina e bario sin cu nan ta
aki. lish Dictionary. Despues a visibel. Den cierto situacion por hasta mira cu
haya e bishitantenan curioso ta e mendigonan di e bario ta esunnan cu ta
‘Slum tourism’ cu a cuminsa bishita Lower gana algo extra hibando e turistanan riba nan
Den e paisnan cu tin un po- East Side di Manhattan. Mas paseo.
blacion considerabel bibando reciente, siguiendo e interes
den miseria a cuminsa ripara global pa e lucha di e move- E fenomeno di slum tourism a y ta causa de-
un tendencia nobo den turis- mento anti-apartheid na Sur bate candente entre esunnan cu ta contra e
mo. Buscando algo diferente Africa, a haya e turistanan tipo di prostitucion di pobresa aki, a cambio di
pa haci, na luga di e bishita cu ta bay mira pa nan mes e un par di dollar, y esunnan cu ta mira e asunto
tradicional na museo, beach barionan margina unda e lu- di un banda mas pragmatico y ta aprecia e en-
resort, bar y restaurant, awor cha legendario a cuminsa, ha- trada cu esaki ta genera pa comercio local: e
tin turista cu ta bishita tugu- ciendo slum tourism bira un guia, e restaurant, e cafetin, etc. Poniendo e
rio/favela. Mientras cu ante- negoshi interesante. Awen- discusion un banda, ta keda un hecho cu lo ta
riormente tabata mira e par- dia, slum tourism a bira un dificil pa haya hende alaba o elogia e forma di
tinan aki como no-go-zones industria global, cu tour op- biba aki; tur ta desea miho.
awendia tin tour organisa den erator ofreciendo bishita na e
e zonanan marginalisa di ciu- zonanan margina di Kaapstad
dadnan manera Mumbai, Jo- y Johannesburg, Mumbai y
hannesburg y Rio de Janeiro, New Delhi, Rio de Janeiro, y
cu a bira un fuente nobo di hasta e partinan atrasa di Los
entrada turistico. E atraccion Angeles, Detroit, Kopenha-
nobo aki ya ta yegando na gen y Berlin.
cien mile di bishitante pa aña,
curioso pa siña conoce con e Pakico bishita un favela?
barionan aki ta mustra y con Por distingui esunnan cu ta
e habitantenan ta subsisti. Cu bishita e areanan aki for di
tur esaki no ta sin peligro, ta un punto di bista profesional:
resulta di un reportahe algun periodistanan specialisa den
dia atras den Bon Dia Aruba, trece e realidad di bida, tam-