Page 3 - BNDIA ARUBA
P. 3

A3
                                                                                                           LOCAL Diahuebs 2 augustus 2018
            Curriculum pa educacion musical no ta existi na Aruba
                                  ‘Aruba mester un educacion musical mas profundo’



            ORANJESTAD  –  Coro  orechestral.  Pero  pa  motibo  ta necesario. E ta bisa cu na
            Ars Nova ta existiendo pa  cu  no  tin  orchestra  disponi-  nivel  di  aprecio  musical,  ta
            20  aña  desde  cu  a  wordo  bel, e parti orchestra ta wordo  sali for di eynan y ta midi e
            funda.                       toca (dobla) cu piano.”      nivel  cultural  di  un  pueblo.
                                                                      E ta splica cu e sorto festival
            Actualmente tin 22 miembro  E otro variedad cu tin ta can-  manera  nos  a  caba  di  tene
            ta canta. Bon Dia Aruba a en-  tica  folklore,  cual    wordo  ta  siman  pasa  ta  importante  y
            trevista Mayra Kock Garrido  toca cu guitara of cuarta. Bon  mester tene na cuenta pa e no
            cu ta un director profesional.  Dia Aruba a puntra sra. Kock  bay perdi.
                                         si Aruba ta haya falta di un or-
            Sra.  Kock  ta  splica  cu  Ars  chestra, di cual el a contesta  Talento  no  ta  nada  ‘si  e  no
            Nova ta canta variedad di can-  cu ‘sigur cu si’. El a splica cu  ta  wordo  desaroya  of  educa,
            tica muscial coral di diferente  practicamente  no  tin  can-  specialmente  den  un  genero
            siglo  cu  estilo.  E  ta  remarca  tante y cu tin scarsedad, mas  asina  importante  cu  ta  mu-
            cu generalmente nan ta haci  den  e  bos  hende  homber.  E  sica’.  Sra.  Kock  remarca  cu
            un estilo, cual ta polifonia, cu  ta haya cu e motibo ta cu no  si no tin un desaroyo di kico
            ta edad di oro di musica coral  tin un actividad aki na Aruba  ta e persona su habilidadnan,
            di siglo 16 pa dilanti. Tambe  cu  ta  cultiva  esaki.  “Gener-  kico  ta  aprecacion  cu  oido
            nan ta canta folklore Arubano  almente  e  conocemento  cu  musical.  E  persona  su  edu-
            y di region, sea Cuba, Haiti,  hendenan  tin  di  coro  ta  ora  cacion bocal e ora no ta haci
            Maritinica,  den  tur  sorto  di  nan bay misa, pero no sa cu  nada. E parti di husgamento
            genero.  Segun  sra.  Kock  ta  coro  mundialmente  ta  mas  ta importante. “Ora e pueblo
            splica, esaki t di clasico te cu  cu esey. E ta instrumento cu  ta educa den musica, E ta un  Lamentablemente  sra.  Kock  “Mester di un desaroyo, bo ta
            popular.                     por abarca cualkier genero y  obligacion  pa  e  artista  pa  ta  ta bisa cu curriculum di edu-  canta  masivamente  pa  educa
                                         un instrumento cu ta popular  riba un miho nivel. Si un per-  cacion  musical  no  ta  existi.  musicalmente.  Mescos  un
            E ta sigui splica cu nan ta di-  como parti di educacion mu-  sona ta bin con cu ta, y ta haci  “Bo ta bay un scol basico, no  orchestra.” Sra Kock ta duna
            vidi entre soprano Alt, tenor,  sical na cualkier pais.”  cualkier cos y ningun hende  ta  haya  cu  e  docente  cu  tin  ehempel  di  scol  di  musica
            y bass e coro mixto. Nan tin                              sa, e nivel no ta wordo lanta.”  e  preparacion  suficiente  pa  Rufo Wever mirando cu cu-
            otro  seccion  asociacion  cu  E  ta  aclara  cu  na  Latino                           musica. Mescos bo ta siña pa  anto docente tin den scol di
            ta  coro  cantare,  cual  ta  coro  America  y  Europa  ta  yen  di  Segun sra. Kock ta bisa e de-  un docente di kleuter, no cu-  musica  no  por  abarca  edu-
            mas  hoben.  Tambe  nan  tin  coro den edad hoben. E ta re-  saroyo  di  educacion  musical  alkier hende por para dilanti  cacion  di  henter  un  isla.  E
            un  coro  di  mucha  muhe  cu  marca cu esaki ta algo cu falta  ta  sumamente  importante  un klas y duna les, mester tin  ta  pensa  cu  esaki  lo  ta  algo
            ta yama coro femenino. El a  na Aruba. E ta agrega cu e ta  den  hubentud.  Esnan  cu  ta  un preparacion. Y no ta sufi-  cu  den  algun  momento  es-
            remarca  cu  soprano  y  Alt  ta  pensa  cu  e  ta  pa  motibo  cu  bay bira e motibo pa e desa-  ciente cu bo ta bay un par di  nan  profesional,  encarga  cu
            divide den varios cos.       Aruba no ta inverti den edu-  royo di un profesional ‘un ta  biaha pa les di musica.”   e  parti  musical  mester  sinta
                                         cacion musical. El a comparti  alimenta  e  otro’.  Agregando  Segun sra. Kock e ta un cur-  hunto anto bin cu un plan pa
            Nan ta den e parti di canta-  cu Aruba ta enfoca riba ‘en-  cu  aki  na  Aruba  no  tin  un  riculum  special  cu  tin  pa  trece  un  educacion  musical
            mento y depende di e cantica  tertainment’ of cosnan mod-  persona  cu  ta  duna  e  desar-  forma un specialista pa educa  responsabel  y  efectivo.  E  ta
            segun sra. Kock ta splica, tin  erno, cual e ta bisa cu no ta  oyo musical aki.        musicalmente  anto  esaki  no  remarca cu esey ta e impor-
            cantica  di  coro  cu  ta  neta-  nada malo door cu e cosnan                           ta  sosodiendo  na  Aruba  pa  tancia  di  e  festival  cu  tabata
            menta acapela, cual nifica  cu  popular, cual ta existi den tur  Pa  aclara,  aki    na  Aruba  tin  basta  aña.  Anto  e  ta  crea  un  tin siman pasa.
            no  tin  acompañamento  in-  parti  tambe  di  mundo,  pero  scol  di  musica  Rufo  Wever  bashi.  E  ta  continua  splica
            strumental.  Tambe  tin  can-  no por neglisha cu falta e par-  cu ta specifico pa esnan cu ta  cu e maestronan cu ta canta  Remarcando cu studiantenan
            tica cu su structura ta bay cu  ti educativo.             adulto of hoben cu tin inki-  cu  muchanan  ta  poco,  pero  cu  a  bin  e  festival  tambe  a
            acompañamento  orechestral.                               etud  musical.  Nan  por  bay  canto  ta  un  di herment  mas  bin pa ricibi un tipo di tayer,
            E ta aclara cu e ta depende di  E ta pensa cu den educacion  eynan  pero  e  ta  papiando  di  importante o basico pa educa  ta  yen  hoben,  tin  di  hasta
            e caso paso mayoria di biaha  musical specifico tin hopi aña  un  vision  mas  amplio  como  musicalmente pero mester sa  17,  nan  ta  maestro  den  nan
            ta  ‘dobla’  e  orchestra  tocan-  sin  haci  nada  na  e  scolnan  parti di educacion general cu  kico ta wordo haci tanto mu-  instrumento.  E  ta  splica  cu
            do piano. “Por ehempel si ta  basico  of  secundario.  Agre-  ta forma parti di un curricu-  sicalmente  como  tambe  vo-  musica  ta  un  di  a  careranan
            tocando  un  clasico  di  Mo-  gando cu ni na nivel general  lum.                      calmente.                    mas largo cu tin, paso mester
            zart,  mester  un  tocamento  tampoco. E ta splica cu esaki                                                         cuminsa di trempan sino no
                                                                                                                                ta  crea  habilidad  necesario.
                                                                                                                                Cu  musica  mester  ‘un  len-
                                                                                                                                guahe special, pa crea habili-
                                                                                                                                dad di lesa, toca of canta e ta
                                                                                                                                un largo’. E ta duna ehempel
                                                                                                                                cu ta mescos ora ta siña lesa
                                                                                                                                for di chikito, mescos cu mu-
                                                                                                                                sica  for  di  chikito  siña  lesa.
                                                                                                                                “Mescos  ora  bo  ta  wak  cu
                                                                                                                                hubentud instrumentisa cu ta
                                                                                                                                bin akinan, e ta sirbi manera
                                                                                                                                ehempel di con pa crea algo
                                                                                                                                similar  den  instrumento  y
                                                                                                                                den canto.”

                                                                                                                                El a finalisa ta bisa cu ora nan
                                                                                                                                haci gira internacional e coro
                                                                                                                                di mas grandi den edad ta di
                                                                                                                                nan, paso tur e coro y tur or-
                                                                                                                                chestra tin hende hoben. “E
                                                                                                                                ta algo cu falta na Aruba y si
                                                                                                                                esaki ta e desaroyo di e Aru-
                                                                                                                                ba  Symphony  festival  por  a
                                                                                                                                sende e chispa por haci algo
                                                                                                                                igual  of  cuminsa  e  caminda
                                                                                                                                pa por yega asina leu.”
   1   2   3   4   5   6   7   8