Page 3 - BNDIA ARUBA
P. 3
A3
LOCAL Diahuebs 2 augustus 2018
Curriculum pa educacion musical no ta existi na Aruba
‘Aruba mester un educacion musical mas profundo’
ORANJESTAD – Coro orechestral. Pero pa motibo ta necesario. E ta bisa cu na
Ars Nova ta existiendo pa cu no tin orchestra disponi- nivel di aprecio musical, ta
20 aña desde cu a wordo bel, e parti orchestra ta wordo sali for di eynan y ta midi e
funda. toca (dobla) cu piano.” nivel cultural di un pueblo.
E ta splica cu e sorto festival
Actualmente tin 22 miembro E otro variedad cu tin ta can- manera nos a caba di tene
ta canta. Bon Dia Aruba a en- tica folklore, cual wordo ta siman pasa ta importante y
trevista Mayra Kock Garrido toca cu guitara of cuarta. Bon mester tene na cuenta pa e no
cu ta un director profesional. Dia Aruba a puntra sra. Kock bay perdi.
si Aruba ta haya falta di un or-
Sra. Kock ta splica cu Ars chestra, di cual el a contesta Talento no ta nada ‘si e no
Nova ta canta variedad di can- cu ‘sigur cu si’. El a splica cu ta wordo desaroya of educa,
tica muscial coral di diferente practicamente no tin can- specialmente den un genero
siglo cu estilo. E ta remarca tante y cu tin scarsedad, mas asina importante cu ta mu-
cu generalmente nan ta haci den e bos hende homber. E sica’. Sra. Kock remarca cu
un estilo, cual ta polifonia, cu ta haya cu e motibo ta cu no si no tin un desaroyo di kico
ta edad di oro di musica coral tin un actividad aki na Aruba ta e persona su habilidadnan,
di siglo 16 pa dilanti. Tambe cu ta cultiva esaki. “Gener- kico ta aprecacion cu oido
nan ta canta folklore Arubano almente e conocemento cu musical. E persona su edu-
y di region, sea Cuba, Haiti, hendenan tin di coro ta ora cacion bocal e ora no ta haci
Maritinica, den tur sorto di nan bay misa, pero no sa cu nada. E parti di husgamento
genero. Segun sra. Kock ta coro mundialmente ta mas ta importante. “Ora e pueblo
splica, esaki t di clasico te cu cu esey. E ta instrumento cu ta educa den musica, E ta un Lamentablemente sra. Kock “Mester di un desaroyo, bo ta
popular. por abarca cualkier genero y obligacion pa e artista pa ta ta bisa cu curriculum di edu- canta masivamente pa educa
un instrumento cu ta popular riba un miho nivel. Si un per- cacion musical no ta existi. musicalmente. Mescos un
E ta sigui splica cu nan ta di- como parti di educacion mu- sona ta bin con cu ta, y ta haci “Bo ta bay un scol basico, no orchestra.” Sra Kock ta duna
vidi entre soprano Alt, tenor, sical na cualkier pais.” cualkier cos y ningun hende ta haya cu e docente cu tin ehempel di scol di musica
y bass e coro mixto. Nan tin sa, e nivel no ta wordo lanta.” e preparacion suficiente pa Rufo Wever mirando cu cu-
otro seccion asociacion cu E ta aclara cu na Latino musica. Mescos bo ta siña pa anto docente tin den scol di
ta coro cantare, cual ta coro America y Europa ta yen di Segun sra. Kock ta bisa e de- un docente di kleuter, no cu- musica no por abarca edu-
mas hoben. Tambe nan tin coro den edad hoben. E ta re- saroyo di educacion musical alkier hende por para dilanti cacion di henter un isla. E
un coro di mucha muhe cu marca cu esaki ta algo cu falta ta sumamente importante un klas y duna les, mester tin ta pensa cu esaki lo ta algo
ta yama coro femenino. El a na Aruba. E ta agrega cu e ta den hubentud. Esnan cu ta un preparacion. Y no ta sufi- cu den algun momento es-
remarca cu soprano y Alt ta pensa cu e ta pa motibo cu bay bira e motibo pa e desa- ciente cu bo ta bay un par di nan profesional, encarga cu
divide den varios cos. Aruba no ta inverti den edu- royo di un profesional ‘un ta biaha pa les di musica.” e parti musical mester sinta
cacion musical. El a comparti alimenta e otro’. Agregando Segun sra. Kock e ta un cur- hunto anto bin cu un plan pa
Nan ta den e parti di canta- cu Aruba ta enfoca riba ‘en- cu aki na Aruba no tin un riculum special cu tin pa trece un educacion musical
mento y depende di e cantica tertainment’ of cosnan mod- persona cu ta duna e desar- forma un specialista pa educa responsabel y efectivo. E ta
segun sra. Kock ta splica, tin erno, cual e ta bisa cu no ta oyo musical aki. musicalmente anto esaki no remarca cu esey ta e impor-
cantica di coro cu ta neta- nada malo door cu e cosnan ta sosodiendo na Aruba pa tancia di e festival cu tabata
menta acapela, cual nifica cu popular, cual ta existi den tur Pa aclara, aki na Aruba tin basta aña. Anto e ta crea un tin siman pasa.
no tin acompañamento in- parti tambe di mundo, pero scol di musica Rufo Wever bashi. E ta continua splica
strumental. Tambe tin can- no por neglisha cu falta e par- cu ta specifico pa esnan cu ta cu e maestronan cu ta canta Remarcando cu studiantenan
tica cu su structura ta bay cu ti educativo. adulto of hoben cu tin inki- cu muchanan ta poco, pero cu a bin e festival tambe a
acompañamento orechestral. etud musical. Nan por bay canto ta un di herment mas bin pa ricibi un tipo di tayer,
E ta aclara cu e ta depende di E ta pensa cu den educacion eynan pero e ta papiando di importante o basico pa educa ta yen hoben, tin di hasta
e caso paso mayoria di biaha musical specifico tin hopi aña un vision mas amplio como musicalmente pero mester sa 17, nan ta maestro den nan
ta ‘dobla’ e orchestra tocan- sin haci nada na e scolnan parti di educacion general cu kico ta wordo haci tanto mu- instrumento. E ta splica cu
do piano. “Por ehempel si ta basico of secundario. Agre- ta forma parti di un curricu- sicalmente como tambe vo- musica ta un di a careranan
tocando un clasico di Mo- gando cu ni na nivel general lum. calmente. mas largo cu tin, paso mester
zart, mester un tocamento tampoco. E ta splica cu esaki cuminsa di trempan sino no
ta crea habilidad necesario.
Cu musica mester ‘un len-
guahe special, pa crea habili-
dad di lesa, toca of canta e ta
un largo’. E ta duna ehempel
cu ta mescos ora ta siña lesa
for di chikito, mescos cu mu-
sica for di chikito siña lesa.
“Mescos ora bo ta wak cu
hubentud instrumentisa cu ta
bin akinan, e ta sirbi manera
ehempel di con pa crea algo
similar den instrumento y
den canto.”
El a finalisa ta bisa cu ora nan
haci gira internacional e coro
di mas grandi den edad ta di
nan, paso tur e coro y tur or-
chestra tin hende hoben. “E
ta algo cu falta na Aruba y si
esaki ta e desaroyo di e Aru-
ba Symphony festival por a
sende e chispa por haci algo
igual of cuminsa e caminda
pa por yega asina leu.”