Page 73 - VOLUMUL 3

DINCOLO DE REAL – vol 3-

POEM 126

În labirintul stelelor, unde umbrele şoptesc secretele
vânturilor străvechi,
Lumea se desfășoară în nuanțe de conformitate, înlănțuind
mințile în tăcere,
În timp ce sufletele de foc, pâlpâind între aceste tărâmuri,
caută limba nevăzută,
Graiul libertății, pur și sălbatic, sfidând scriptul formelor
goale.
Sub vastele cortine ale nopții, constelațiile pictează dorințe
neîmblânzite,
O rebeliune tăcută împotriva cântecului uniformității, o
odă inimii neliniștite,
Fiecare vis, un pion rebel pe tabla cosmică, îndrăznește să
se înalțe mai sus,
Să vorbească în note nesancționate, acolo unde încep
râurile creativității.
Melancolia își țese firele mătăsoase prin mințile celor care
văd,
Fațadele colivelor aurite, ecourile unei măștii orbite a lumii,
Căci viața, în mersul ei necruțător, a creat un iad unde
adevărul nu a îndrăznit să existe,
În inimile celor ce-și închid ochii, neînfruntați de realități.
Totuși, în colțurile liniștite ale gândului, unde muzele cântă
și umbrele dansează,
Există un puls, un ritm neîntrerupt, un șoptit al grației
neîmblânzite,
72