Page 56 - Simpozion Orasul Viitorului

creatoare, depăşind înţelegerea îngustă, eronată, potrivit căreia libertatea de manifestare şi creaţie a
copiilor se dezvoltă spontan.
Aplicând cu pricepere jocul didactic, învăţătorul trebuie să poată valorifica unele din
bogatele resurse formativ-educative ale acestuia în angajarea personalităţii copilului de a desfăşura
o activitate ce solicită efort susţinut, dar într-o atmosferă de voie bună, de cooperare, de înţelegere .
Jocul Telefonul naturii este un joc care stimulează fantezia.
Obiective vizate: dezvoltarea originalităţii, a imaginaţiei creatoare, stimularea creativităţii.
Sarcina didactică: crearea unor personalităţi cât mai variate şi originale.
Desfăşurarea jocului:
Înainte cu câteva zile de desfăşurarea jocului elevii vor primi sarcina de a studia
comportamentul unui anumit animal şi mediul de viaţă al acestuia. Mai interesant va fi atunci când
li se va cere să-şi imagineze o convorbire telefonică pe care au avut-o, cu un animăluţ, insectă, gâză
etc. Pentru a-i ajuta să creeze personificări, învăţătorul îi va cere elevului să relateze această
convorbire, pornind de la o introducere.
Exemplu: „M-a sunat greieraşul şi mi-a spus că…” Această introducere presupune că
animalul vorbeşte şi are comportament uman.
La clasa I se poate folosi des jocul „Dansul literelor”, care îi antrenează într-un mod
deosebit pe micii mei şcolărei. După ce elevul învaţă o literă le-o prezint şi într-un mod deosebit,
caricatural, în diferite ipostaze umane, pe o planşetă pictată. De exemplu „B” poate apărea sub
forma unui bucătar grăsuţ, cu o bonetă imensă pe cap. Pornind de la forma literelor se poate cere
elevilor să inventeze personaje sau să atribuie fiecărei litere câte o însuşire omenească. Astfel se vor
alcătui numeroase personificări care pot fi adunate într-un text intitulat: „Dansul literelor”.
Va câştiga elevul care va crea cele mai multe personificări.
Dacă ne gândim la clasele mai mari, cls. II-IV, aici sunt foarte eficiente jocurile care
stimulează crearea poveştilor.
Poveştile copiilor reprezintă o altă modalitate de stimulare a potenţialului creativ; ele
demonstrează capacitatea copilului de a exprima într-o altă creaţie viziunea şi atitudinea faţă de un
model literar. Acestea sunt scurte, fără divagaţii, fără explicaţii întinse, o înlănţuire spontană de
imagini. Ei se centrează pe întâmplări cu animale sau cu oameni în care întrevăd, în acelaşi timp,
umorul, dar şi conflictele, problemele ascunse direct sau indirect. Experienţa personală este punctul
de plecare. Copiii vor fi stimulaţi să introducă personaje noi şi să complice acţiunile, să organizeze
logic discursul verbal, să introducă în aceeaşi poveste personaje din poveşti diferite, să se
îndepărteze de subiecte ştiute, combinându-le sau chiar transformându-le.
Un joc interesant care stimulează crearea poveştilor este jocul „fabrica de poveşti”.
Obiective: dezvoltarea flexibilităţii gândirii, a imaginaţiei creatoare, îmbogăţirea şi activarea
vocabularului.
Sarcina didactică: crearea unor poveşti pornind de la cuvinte date.
Desfăşurarea jocului: învăţătorul pregăteşte o pălărie conţinând bucăţele de hârtie pe care
este scris câte un cuvânt (legat, mai mult sau mai puţin de subiectul respectiv).
Unul dintre participanţi extrage un cuvânt şi începe fraza cu „a fost odată…” şi utilizează
cuvântul extras. Pe rând, fiecare dintre participanţi extrage un cuvânt şi completează povestea cu
ajutorul câtorva fraze, folosind şi cuvântul extras. Ultimul participant încheie povestea cu „Morala”
urmată de o formulă care să conţină ultimul cuvânt extras din pălărie.

51