Page 21 - journal275_Neat1
P. 21
u sciintificuchju
pupulazioni di Còrsica signari, a prisenza di ghjàcari, i
conta attualamenti foca di furesti… À l’inversu a
1200 individa* sparti diminuzioni di l’attività pastureccia
in dui loca: in hà lacatu a machja impatrunìsciasi
A
di loca indu’ l’arghjeta ci pudìani
Bavedda è in Ascu. In i tempa
truvà arba da manghjà.
staghjìa in tutti i muntagni à
Ancu assà mori sforza sò fatti da
mezu à a Còrsica. Po troppu
l’agenti di u Parcu Naturali par
caccighjatu hà finitu par sparì in
aiutà l’animali à fà crescia i so
u centru stacchendu dui
iffittiva (cuntabilizati cù l’aiutu di
pupulamenta. Hè prutettu dipoi
l’Uffiziu di a Caccia chì usa d’un
1953, ma certi ani cuntinuatu à
alicòttaru è di u GPS). Hè cussì
tumballu... In 1990 ùn cuntaia
ch’in Quenza asisti una struttura
più chè 600 individa. Di più in più
par addivalli. Animali sò stati
prutettu è r...ispittatu dinò, i so
chjappi in u principiu di u 2000 è
iffittiva sò oramai duppiati.
missi daretu à una sarrenda di
È puri, ferma una spezia «
parechji chilòmitri in a furesta. Sò
minacciata »…
ancu pasciuti è dipoi drentu si
Mufri ùn ci n’hè solu in Còrsica. À
riprudùcini (ci hè oghji una
l’urìcini hè un animali chì veni da
trintina di bestii). ‘Ssa chjostra
l’Asia (in China ani ritrovu fussili
custituisci una riserva chì in u
vechji di un millionu d’anni fà).
futuru aiutarà forsa à allargà i dui
Hà finitu par ispàrghjasi à nantu
duminia di prisenza (Ascu è
à u cuntinenti amiricanu è u
Bavedda) di l’arghjeta è po ancu à
cuntinenti aurupeu. In Còrsica
pupulà u centru di a Còrsica.
affacca versu 6000 anni nanzi à
Cristu, intruduttu da l’òmini chì
n’avìani fattu un animali mansu.
Finisciarà par vultà à unu statu
S'il est un animal qui symbolise au mieux
salvàticu furmendu a pupulazioni
la Liberté,l'Indépendance, et la Résistance, c'est
di Còrsica. Semu à u niulìticu è
dipoi mai hè sparitu. A spezia
bien le mouflon.Les montagnes sont à lui et,
corsa hè dunqua andèmica, cù
unipochi di caràttari pròprii, frà
pour l'homme qui l'a jadis décimé, il garde une
altri a so taglia chì ni faci u più
méfiance éternelle qui mérite le respect.
chjucu di tutti l’arghjeta.
Parechji volti a mufra corsa hè
stata riintrudutta in d’altri paesa.
Fusti u casu in varii loca di
Francia indu’ l’animali si porta bè,
à tal puntu chì ci hè bisognu di
tantu in tantu, di caccighjallu par
V
VUCABULARIUUCABULARIU
arrigulà a pupulazioni.
Paradussalamenti, in Còrsica,
A mufra (a fèmina)
d’indu’ hè uricinariu ùn hè u
L’arghjetu (u masciu)
casu. Infatti, al di là di a caccia,
hè a prissioni umana in ginirali
U vàccialu (u chjucu)
chì raprisenta una minaccia pà a
mufra : l’attività spurtivi
(canyoning, quad, attippà i
tighjali, trail…), i cacciamossi à u
21