Page 21 - journal275_Neat1
P. 21

u sciintificuchju








                         pupulazioni di Còrsica  signari, a prisenza di ghjàcari, i
                         conta attualamenti     foca di furesti… À l’inversu a
                         1200 individa* sparti  diminuzioni di l’attività pastureccia
                         in dui loca: in        hà lacatu a machja impatrunìsciasi
                A
                                                di loca indu’ l’arghjeta ci pudìani
                Bavedda è in Ascu. In i tempa
                                                truvà arba da manghjà.
                staghjìa in tutti i muntagni à
                                                Ancu assà mori sforza sò fatti da
                mezu à a Còrsica. Po troppu
                                                l’agenti di u Parcu Naturali par
                caccighjatu hà finitu par sparì in
                                                aiutà l’animali à fà crescia i so
                u centru stacchendu dui
                                                iffittiva (cuntabilizati cù l’aiutu di
                pupulamenta. Hè prutettu dipoi
                                                l’Uffiziu di a Caccia chì usa d’un
                1953, ma certi ani cuntinuatu à
                                                alicòttaru è di u GPS). Hè cussì
                tumballu... In 1990 ùn cuntaia
                                                ch’in Quenza asisti una struttura
                più chè 600 individa. Di più in più
                                                par addivalli. Animali sò stati
                prutettu è r...ispittatu dinò, i so
                                                chjappi in u principiu di u 2000 è
                iffittiva sò oramai duppiati.
                                                missi daretu à una sarrenda di
                È puri, ferma una spezia «
                                                parechji chilòmitri in a furesta. Sò
                minacciata »…
                                                ancu pasciuti è dipoi drentu si
                Mufri ùn ci n’hè solu in Còrsica. À
                                                riprudùcini (ci hè oghji una
                l’urìcini hè un animali chì veni da
                                                trintina di bestii). ‘Ssa chjostra
                l’Asia (in China ani ritrovu fussili
                                                custituisci una riserva chì in u
                vechji di un millionu d’anni fà).
                                                futuru aiutarà forsa à allargà i dui
                Hà finitu par ispàrghjasi à nantu
                                                duminia di prisenza (Ascu è
                à u cuntinenti amiricanu è u
                                                Bavedda) di l’arghjeta è po ancu à
                cuntinenti aurupeu. In Còrsica
                                                pupulà u centru di a Còrsica.
                affacca versu 6000 anni nanzi à
                Cristu, intruduttu da l’òmini chì
                n’avìani fattu un animali mansu.
                Finisciarà par vultà à unu statu
                                                          S'il est un animal qui symbolise au mieux
                salvàticu furmendu a pupulazioni
                                                la Liberté,l'Indépendance, et la Résistance, c'est
                di Còrsica. Semu à u niulìticu è
                dipoi mai hè sparitu. A spezia
                                                bien le mouflon.Les montagnes sont à lui et,
                corsa hè dunqua andèmica, cù
                unipochi di caràttari pròprii, frà
                                                pour l'homme qui l'a jadis décimé, il garde une
                altri a so taglia chì ni faci u più
                                                méfiance éternelle qui mérite le respect.
                chjucu di tutti l’arghjeta.
                Parechji volti a mufra corsa hè
                stata riintrudutta in d’altri paesa.
                Fusti u casu in varii loca di
                Francia indu’ l’animali si porta bè,
                à tal puntu chì ci hè bisognu di
                tantu in tantu, di caccighjallu par
                                                 V
                                                 VUCABULARIUUCABULARIU
                arrigulà a pupulazioni.
                Paradussalamenti, in Còrsica,
                                                 A mufra (a fèmina)
                d’indu’ hè uricinariu ùn hè u
                                                 L’arghjetu (u masciu)
                casu. Infatti, al di là di a caccia,
                hè a prissioni umana in ginirali
                                                 U vàccialu (u chjucu)
                chì raprisenta una minaccia pà a
                mufra : l’attività spurtivi
                (canyoning, quad, attippà i
                tighjali, trail…), i cacciamossi à u
                                                                                                                  21
   16   17   18   19   20   21   22   23   24