Page 82 - Lacrimile Cuvintelor Mele
P. 82
Ploaie de vară
Este o zi de vară, afară plouă, iar norii gri nu ne mai dau pace.
Pe străzile aproape pustii, cătiva trecători grăbiti şi zgribuliţi
Se indreaptă spre nicăieri şi orişiunde.
Totul in jur, este umed..
Chiar şi ale noastre suflete,ce rătăcesc hoinar printre amintiri,
Parcă si-ar dori o rază de soare.
Plouă, plouă neincetat...de ieri
Şi incă nu va sta, va m-ai ploua...
Cu picături mari şi reci, pe străzile pustii.
Pe aleile bătrănului parc, perechi răzlete de indrăgostiti
Se sărută pătimaş, sub teiul inflorit.
Plouă, plouă afară, plouă şi in suflete
Plouă cu picături mari de dor
Peste lumea pestrită şi al ei decor,
Plouă şi totul e pustiu, chiar şi perechile de indrăgostiti sau retras.
Doar nişte paşi desculti, prin ploaia rece işi poartă al lor destin,
Iar undeva intr-o micută cămărută
Un biet poet, pe o coală de hărtie
Îşi scrie a lui poveste..
Şi ploaia... tot nu trece.
82
