Page 43 - MIN.ON MAY 18,2015
P. 43
A12
SOCIALDiasabra 16 Mei 2015
Creando lasonan cu diferente institucion
Universidad di Aruba cu oportunidad pa beca Europeo
ORANJESTAD – Universidad di A base di e acreditacion aki Univer- awor por cuminsa ofrece intercam- Universidad Europeo pafo di Reino
Aruba cu oportunidad pa beca sidad di Aruba a aplica pa e programa bio na studiante y docente y por Hulandes, of por haci un traineeship
Europeo Erasmus+ y entrante 1 di januari intercambia cu universidadnan cu pa un periodo di 2 pa 12 luna. Esun-
Cu e meta pa hunga un rol am- 2015 a obtene un ‘Erasmus Charter tambe ta forma parti di e programa. nan interesa mester planea adelanta y
plio den comunidad di Aruba y for Higher Education’ for di Union Studiantenan por intercambia pa un por tuma contacto cu Universidad di
alabes pa engrandece e posibili- Europeo. Cu e instrumentonan aki periodo di entre 3 pa 12 luna na un Aruba.
dad nan di su studiantenan, Uni- Adicionalmente Universidad di
versidad di Aruba ta estrechando Aruba ta complementa e posibilidad
lasonan cu diferente institucion y di intercambio traves di Erasmus+
ta trahando riba programanan di cu diferente otro programa. Asina
intercambio. por ehempel a aplica pa un beca pa
Un di e programanan di intercam- stimula cooperacion cu otro univer-
bio aki ta Erasmus+ di Union Eu- sidadnan Europeo y tambe lo busca
ropeo. Ta trata di un programa di synergia cu e cooperacion existente
15 miyon euro cu ta brinda e opor- cu Universidad di South Carolina.
tunidad pa personanan di tur edad Alabes ta en espera di un beca ‘Jean
por sigui desaroya nan mes siendo Monet’, cu cual e Facultad di Derecho
parti di un institucion local y oper- di Universidad di Aruba por financia
ando den un contexto internacional. un modulo ‘Comparative European
Desde 2013 Universidad di Aruba ta and Caribbean Integration Law’. Cu
wordo acredita door di NVAO, cu e combinacion di ley Caribense y Eu-
ta un organisacion di acreditacion pa ropeo aki y e pakete di beca Europeo,
Hulanda y Belgica. E acreditacion aki Universidad di Aruba ta crea opor-
ta mustra cu Universidad di Aruba ta tunidadnan nobo pa su studiantenan.
cumpli cu normanan Europeo y cu e Den cooperacion cu Representacion
calidad di educacion ofreci ta uno cu di Gobierno di Aruba na Bruselas y
por competi den region. Arubahuis na Hulanda, ta trahando
cu otro pa brinda e oportunidad aki
Educacion mas halto na studiantenan di Aruba. q
Celebracion di dia nacional
di bandera di Haiti
ORANJESTAD – Pueblo memora. haci esaki cu exito. Tur Hai- Sr. Laclé ta subraya cu riba e lo inclui te hasta e cuminda
di Aruba ta keda invita Y ta den e cuadro aki mes, tiano rond di mundo ta cel- anochi aki por spera un inter- Creole.“Aruba tin su propio
pa celebra dia nacional di Aruba ta desea di saluda Hai- ebra e dia aki cu orguyo. Sr. cambio di diferente aspecto cultura, pero e ta un pais di
bandera di Haiti. Esaki lo ti. Aruba tin un comunidad di Laclé como educador y his- di cultura. inmigrante pues nan tambe
tuma dialuna 18 di mei na Haitiano pa hopi tempo caba. toriado ta subraya cu hunto Topiconan manera linguis- por comparti di nan cu nos”
Biblioteca Nacional di 7or Segun sr. Laclé Haiti ta un Biblioteca Nacional y tambe tica lo bin dilanti. Mescos cu sr. Laclé ta expresa.
pa 8or y mey di anochi. pais sumamente importante Departamento di Cultura na Aruba, nos ta papia un idi- E evento lo ta uno suma-
Recientemente, Mirto Laclé den Caribe, mirando cu el a y instituto pedagogico kier oma creole cu ta Papiamento, mente interesante, e ta duna
a duna di conoce cu esaki ta sirbi como ehempel pa hopi conmemora esaki. Haiti tin su creole tambe. hende un oportunidad di ta
212 aña cu esaki ta keda con- otro pais cu a lucha pa nan Tambe lo papia di arte na den un ambiente cultural cu
libertad despues di cu Haiti a Intercambio Haiti y su totalidad den cul- enfoke riba historia di Haiti
tura caminda creatividad cual ta uno hopi diferente y
ta hunga un papel clave. Lo interesante.
para keto riba diferente obra Tambe lo papia di e aspecto
di literatura Haitiano, lo dia- di bida Caribense y su his-
loga riba un buki cu ta basa toria y tur locual esaki ta bin
su mes na Haiti y e shock cu ne. E evento lo conta cu
entre dos cultura cual ta esun exposicion di cuminda, arte,
Caribense y esun Europeo. baile, canto, poesia. Tin hopi
Tambe nan lo papia di e re- cos cu hende ta ignora di
ligion na Haiti, esta voodoo Haiti y den Caribe en gen-
cual hopi hende ta mira den eral. E anochi aki lo pone luz
un luz scur. riba tur esakinan, lo tin char-
Basicamente lo dal un trip lanan informativo tambe.
cultural rond di Haiti, cu E storia di Haiti lo wordo pre-
senta cu hopi ilustracion.q