Page 34 - Djaluna 30 yuli 2018.pdf
P. 34
34 Djaluna 30 Yüli 2018
ARUBA
Parlamentario Sue-Ann Ras (MEP):
“Participacion na scol di zomer ta
minimalisa e chens pa keda sinta”
ORANJESTAD.- Zomer- y introduci e concepto di scol un efecto emocional hopi Universiteit Maastricht). Un
Lente School na Hulanda di zomer pa Aruba, pa drecha grandi riba nan. Keda sinta total di 155 Lentescholen y
a demostra cu ta baha e e situacion alarmante aki”, p’e alumnonan aki ta un 112 Zomerscholen organisa
cantidad di keda sinta. E e Parlamentario ta sigui demotivacion grandi y no ta pa casi 17 mil alumno di
concepto di zomerschool bisa. contribui na nada, pa nan diferente klas y nivel.
of summerschool (scol di continua exitosamente nan E situacion di Aruba,
zomer) ta algo masha conoci PAKICO SCOL DI ZOMER carera escolar”, Sue-Ann basa solamente riba e
na varios pais y ta carga e E pregunta mas cardinal Ras a continua bisando. cantidad di alumnonan
nomber ey, p’e periodo di den esaki segun Sue-Ann cu a keda sinta na MAVO,
vacacion durante cual un Ras ta: Kico nos ta prefera? COSTO HAVO y VWO (sin e parti
mucha por haci su ultimo Dos siman intensivo di les Buscando informacion di merdia/anochi), tabata
intento di bay over, enbes di y asina purba pasa e aña tocante posibel gasto cu un total di 723 alumno, na
tin cu ripiti un aña di nobo. escolar tog of ful un aña keda sinta tin, Sue-Ann Ras di Enseñansa Hulandes su comienso di aña escolar
Segun Parlamentario escolar di nobo, pa motibo a bin compronde cu no por departamento di Centraal 2015, esaki segun relato
Sue-Ann Ras di MEP, na di 1 of algun materia of a haya e informacion aki pa Planbureau a dicidi pa anual di Departamento di
2014 Hulanda a constata punto (keda sinta pa ‘een scol secundario na Aruba. pone anualmente casi 9 Enseñansa. “Y imagina
cu 5.8% di nan hobennan tiende punt’)? Loke si tin, t’e prijs di miyon euro structuralmente boso, si nos multiplica
na scol secundario ta keda Na Aruba e indice di keda sinta den scol basico disponibel desde 2015 via esey n’e suma cu Hulanda
sinta y esey tabata un mas halto di keda sinta, y esaki ta costa pais Aruba, un ‘subsidieregeling’. a pone pa cada alumno
señal hopi alarmante mes. segun e relato anual di casi Awg1.5 miyon florin pa cu keda sinta den scol
Mientrastanto, na Aruba, Departamento di Enseñansa aña, cu ta alrededor di Awg. REALIDAD secundario, cu ta 7.800
UNESCO a bati alarma na 2015-2016, na MAVO, HAVO 2 mil florin pa alumno. Na Na 2017, 88% di e euro? Nos ta papiando di
momento cu estadistica a y VWO ta alrededor di 13%. Hulanda si nan a saca afor alumnonan cu a participa na miyones di florin y mas
indica cu Aruba tin e indice E ta un cifra hopi kico ta costa, ora cu cada scol di Zomer na Hulanda, tristo ta, nos ta papiando
di mas halto den region di alarmante, si mester alumno keda sinta pa 1 of a logra bay over. Pues por di miles di demotivacion y
keda sinta den klas 1 scol compara cu Hulanda, cu algun materia/punto na pone un relacion directo y desperdicio di inteligencia
basico (10%), reflehando tabata 5.8% na 2014, ora scol secundario. Esaki ta positivo entre e participacion di nos hobennan. E ta
un deficiencia enorme den cu a bati alarma nacional. 7.800 euro, mientras ora cu di e alumnonan na scol di un motibo suficiente,
e parti di mas fundamental “Investigacion y testimonio nan dicidi pa participa n’e Zomer y no keda sinta y pa cuminsa pensa riba e
di desaroyo academico di di hopi ta indica, cu na programa di sea Lente of esaki ta segun investigacion implementacion di un scol
un mucha. “Aki ta unda cu momento cu un mucha Zomer School, e ta costa 450 haci di TIER UM (Instituut di Zomer pa Aruba”, Sue-
nos por cuminsa pensa pa of hoben keda sinta, e tin euro. P’esey mes Minister voor Onderwijsonderzoek, Ann Ras a finalisa bisando.
Parlamentario Sue-Ann Ras (MEP) ta contesta
e preguntanan riba e ehecucion di Crisis Plan
ORANJESTAD.- Hopi t’e Pa loke ta trata e meta Crisis Plan Social su meta grupo meta di mucha y inmenso, ya cu mester traha
pregunta- y comentarionan general, Crisis Plan Social ta consisti di forma pa hobennan cu limitacion. eficientemente, rapido y
tocante e situacion di e tin 4 meta general según atende corectamente e.o. responsabel pa baha e lista
Crisis Plan Social y mas Sue-Ann Ras ta sigui splica: cu e mucha- y hobennan LISTA DI ESPERA DI di espera, atende e casonan
cu claro esaki ta puntra Prevencion y combati vulnerabel riba e tereno di CASI 2 AÑA ya registra y duna atencion
tambe si esaki ta den pleno e desbentahanan social, seguridad social. Tambe no mester lubida inmediato n’e casonan
ehecucion caba. manera: drop outs, “Pais Aruba a opta cu e listanan di espera den nobo”, Sue-Ann Ras a sigui
Ta bon pa aclarea tambe criminalidad y problema di como maneho un henter e cadena social: bisa.
segun Parlamentario Sue- violencia, manera violencia ‘Driesporenbeleid’ como Voogdijraad, Departamento E Parlamentario ta
Ann Ras - kende ta presidi domestico, abuso y prioridad di intervencion di Asunto Social, Bureau sigui mustra cu tin hopi
e comision di supervision negligencia. E meta final ta den e Crisis Plan Social”, Sostenemi, etc. ta core trabou pa ehecuta, ya cu tin
di Crisis Plan- cu ora ta pa establece ‘child protective Sue-Ann Ras a sigui rond di 2 aña, compara cu varios buraco dentro di nos
trahando riba un programa system’ den henter e cadena bisa. Di Prome Spoor: Hulanda unda e lista di sistema, unda cu tampoco
di e grandura aki, e ta social, di cuido, educacion y Intervencion cu mester tuma espera ta di 2 luna. Den no ta duna ayudo, manera
tuma tempo pa pone tur husticia, p’asina e mucha luga inmediato. Prevencion tur e añanan anterior di e mucha- y hobennan cu IQ
cos riba pia, a base di un por crece sano y salvo den primario y secundario y descuido y negligencia p’e abou y e ‘double troubles’
bon analisis, structura y e sociedad Arubano. Un pregunta di ayudo tempran. cadena social, unda cu e (e mucha-hobennan cu
planificacion, p’e ehecucion maneho riba termino cortico Di Dos Spoor : Gobierno anterior a corta problema psikiatrico y
por ta uno hopi responsabel, (crisis), mediano y largo. E Intervencion curativo y masha hopi mes den e adicto na droga).
profesional y sostenibel. maneho aki ta cubri henter represivo y esaki ta costa presupuestonan, varios di e Tin tambe un retraso
“Traha cu hende, semper e cadena, cu tin di haber cu hopi. E listanan di espera casonan cu tabata registra grandísimo den e cadena
ta un meta, cu bo no por diferente sector: Enseñansa, ta di un promedio di 2 aña, como menos alarmante/ hudicial y sector di hende
mira resultado inmediato social, husticia, cuido di elimina ‘e casonan urgente’ urgente, actualmente a cu limitacion. “Pero nos
y ta tuma su tempo pa sinti salud relaciona cu e grupo y crea suficiente lugar di bira ‘red flags’, unda cu ta trahando, y poco poco
y despues mira e resultado meta di mucha y hoben. refugio. Brinda sosten na e nan por bira un crisis di un lo por yega na ehecuta e
final”, e Parlamentario ta hobennan recidivante. momento pa otro. Y desde Crisis Plan p’asina e logra
bisa. ‘DRIESPORENBELEID’ Di Tres Spoor: Aki e tragico incidente di e dos su meta y nos logra resolve
E Parlamentario ta ta duna atencion na criaturanan, e yamadanan a e problema social mas cu
META GENERAL CRISIS recorda cu no mester lubida fortalecemento di posicion, cuminsa bira mas frecuente. ta posibel”, Sue-Ann Ras a
PLAN SOCIAL niun momento so, cu e retraso y seguridad di e “Pues e trabou ta finaliza bisando.