Page 34 - Djaluna 30 yuli 2018.pdf
P. 34

34                                                                               Djaluna 30 Yüli 2018
        ARUBA

                                       Parlamentario Sue-Ann Ras (MEP):
        “Participacion na scol di zomer ta



      minimalisa e chens pa keda sinta”



        ORANJESTAD.- Zomer- y  introduci e concepto di scol  un efecto emocional hopi          Universiteit Maastricht).  Un
     Lente School na Hulanda  di zomer pa Aruba, pa drecha  grandi riba nan. Keda sinta        total di 155 Lentescholen y
     a demostra cu ta baha e  e situacion alarmante aki”,  p’e alumnonan aki ta un             112 Zomerscholen organisa
     cantidad di keda sinta. E  e Parlamentario ta sigui  demotivacion grandi y no ta          pa casi 17 mil alumno di
     concepto di zomerschool  bisa.               contribui na nada, pa nan                    diferente klas y nivel.
     of summerschool (scol di                     continua exitosamente nan                       E situacion di Aruba,
     zomer) ta algo masha conoci   PAKICO SCOL DI ZOMER  carera escolar”, Sue-Ann              basa solamente riba e
     na varios pais y ta carga e   E pregunta mas cardinal  Ras a continua bisando.            cantidad di alumnonan
     nomber ey, p’e periodo di  den esaki segun Sue-Ann                                        cu a keda sinta na MAVO,
     vacacion durante cual un  Ras ta: Kico nos ta prefera?   COSTO                            HAVO y VWO (sin e parti
     mucha por haci su ultimo  Dos siman intensivo di les   Buscando informacion               di merdia/anochi), tabata
     intento di bay over, enbes di  y asina purba pasa e aña  tocante posibel gasto cu         un total di 723 alumno, na
     tin cu ripiti un aña di nobo.  escolar tog of ful un aña  keda sinta tin, Sue-Ann Ras   di Enseñansa Hulandes su   comienso di aña escolar
         Segun Parlamentario  escolar di nobo, pa motibo  a bin compronde cu no por   departamento di Centraal   2015, esaki segun relato
     Sue-Ann Ras di MEP, na  di 1 of algun materia of  a haya e informacion aki pa   Planbureau a dicidi pa   anual di Departamento di
     2014 Hulanda a constata  punto (keda sinta pa ‘een  scol secundario na Aruba.   pone anualmente casi 9   Enseñansa.  “Y imagina
     cu 5.8% di nan hobennan  tiende punt’)?        Loke si tin, t’e prijs di   miyon euro structuralmente   boso, si nos multiplica
     na scol secundario ta keda   Na Aruba e indice di  keda sinta den scol basico   disponibel desde 2015 via   esey n’e suma cu Hulanda
     sinta y esey tabata un  mas halto di keda sinta,  y esaki ta costa pais Aruba,   un ‘subsidieregeling’.   a pone pa cada alumno
     señal hopi alarmante mes.   segun e relato anual di  casi Awg1.5 miyon florin pa          cu keda sinta den scol
     Mientrastanto, na Aruba,  Departamento di Enseñansa  aña, cu ta alrededor di Awg.   REALIDAD  secundario, cu ta 7.800
     UNESCO a bati alarma na  2015-2016, na MAVO, HAVO  2 mil florin pa alumno.  Na   Na 2017, 88% di e   euro?  Nos ta papiando di
     momento cu estadistica a  y VWO ta alrededor di 13%.   Hulanda si nan a saca afor   alumnonan cu a participa na   miyones di florin y mas
     indica cu Aruba tin e indice   E ta un cifra hopi  kico ta costa, ora cu cada   scol di Zomer na Hulanda,   tristo ta, nos ta papiando
     di mas halto den region di  alarmante, si mester  alumno keda sinta pa 1 of   a logra bay over. Pues por   di miles di demotivacion y
     keda sinta den klas 1 scol  compara cu Hulanda, cu  algun materia/punto na   pone un relacion directo y   desperdicio di inteligencia
     basico (10%), reflehando  tabata 5.8% na 2014, ora  scol secundario. Esaki ta   positivo entre e participacion   di nos hobennan.  E ta
     un deficiencia enorme den  cu a bati alarma nacional.    7.800 euro, mientras ora cu   di e alumnonan na scol di   un motibo suficiente,
     e parti di mas fundamental  “Investigacion y testimonio  nan dicidi pa participa n’e   Zomer y no keda sinta y   pa cuminsa pensa riba e
     di desaroyo academico di  di hopi ta indica, cu na  programa di sea Lente of   esaki ta segun investigacion   implementacion di un scol
     un mucha.  “Aki ta unda cu  momento cu un mucha  Zomer School, e ta costa 450   haci di TIER UM (Instituut   di Zomer pa Aruba”, Sue-
     nos por cuminsa pensa pa  of hoben keda sinta, e tin  euro.  P’esey mes Minister   voor Onderwijsonderzoek,   Ann Ras a finalisa bisando.
     Parlamentario Sue-Ann Ras (MEP) ta contesta


      e preguntanan riba e ehecucion di Crisis Plan

        ORANJESTAD.- Hopi t’e   Pa loke ta trata e meta  Crisis Plan Social su meta  grupo meta di mucha y  inmenso, ya cu mester traha
     pregunta- y comentarionan  general, Crisis Plan Social  ta consisti di forma pa  hobennan cu limitacion.   eficientemente, rapido y
     tocante e situacion di e  tin 4 meta general según  atende corectamente e.o.              responsabel pa baha e lista
     Crisis Plan Social y mas  Sue-Ann Ras ta sigui splica:  cu e mucha- y hobennan   LISTA DI ESPERA DI  di espera, atende e casonan
     cu claro esaki ta puntra   Prevencion y combati  vulnerabel riba e tereno di  CASI 2 AÑA   ya registra y duna atencion
     tambe si esaki ta den pleno  e desbentahanan social,  seguridad social.   Tambe no mester lubida  inmediato n’e casonan
     ehecucion caba.        manera: drop outs,      “Pais Aruba a opta  cu e listanan di espera den  nobo”, Sue-Ann Ras a sigui
        Ta bon pa aclarea tambe  criminalidad y problema di  como maneho un  henter e cadena social:  bisa.
     segun Parlamentario Sue-  violencia, manera violencia  ‘Driesporenbeleid’ como  Voogdijraad, Departamento   E Parlamentario ta
     Ann Ras - kende ta presidi  domestico, abuso y  prioridad di intervencion  di Asunto Social, Bureau  sigui mustra cu tin hopi
     e comision di supervision  negligencia.  E meta final ta  den e Crisis Plan Social”,  Sostenemi, etc. ta core  trabou pa ehecuta, ya cu tin
     di Crisis Plan- cu ora ta  pa establece ‘child protective  Sue-Ann Ras a sigui  rond di 2 aña, compara cu  varios buraco dentro di nos
     trahando riba un programa  system’ den henter e cadena  bisa.   Di Prome Spoor:  Hulanda unda e lista di  sistema, unda cu tampoco
     di e grandura aki, e ta  social, di cuido, educacion y  Intervencion cu mester tuma  espera ta di 2 luna.  Den  no ta duna ayudo, manera
     tuma tempo pa pone tur  husticia, p’asina e mucha  luga inmediato. Prevencion  tur e añanan anterior di  e mucha- y hobennan cu IQ
     cos riba pia, a base di un  por crece sano y salvo den  primario y secundario y  descuido y negligencia p’e  abou y e ‘double troubles’
     bon analisis, structura y  e sociedad Arubano.  Un  pregunta di ayudo tempran.  cadena social, unda cu e  (e mucha-hobennan cu
     planificacion, p’e ehecucion  maneho riba termino cortico   Di Dos Spoor :  Gobierno anterior a corta  problema psikiatrico y
     por ta uno hopi responsabel,  (crisis), mediano y largo. E  Intervencion curativo y  masha hopi mes den e  adicto na droga).
     profesional y sostenibel.    maneho aki ta cubri henter  represivo y esaki ta costa  presupuestonan, varios di e   Tin tambe un retraso
     “Traha cu hende, semper  e cadena, cu tin di haber cu  hopi. E listanan di espera  casonan cu tabata registra  grandísimo den e cadena
     ta un meta, cu bo no por  diferente sector: Enseñansa,  ta di un promedio di 2 aña,  como menos alarmante/  hudicial y sector di hende
     mira resultado inmediato  social, husticia, cuido di  elimina ‘e casonan urgente’  urgente, actualmente a  cu limitacion.   “Pero nos
     y ta tuma su tempo pa sinti  salud relaciona cu e grupo  y crea suficiente lugar di  bira ‘red flags’, unda cu  ta trahando, y poco poco
     y despues mira e resultado  meta di mucha y hoben.  refugio. Brinda sosten na e  nan por bira un crisis di un  lo por yega na ehecuta e
     final”, e Parlamentario ta                   hobennan recidivante.  momento pa otro.  Y desde  Crisis Plan p’asina e logra
     bisa.                    ‘DRIESPORENBELEID’    Di Tres Spoor: Aki  e tragico incidente di e dos  su meta y nos logra resolve
                              E Parlamentario ta  ta duna atencion na  criaturanan, e yamadanan a  e problema social mas cu
        META GENERAL CRISIS  recorda cu no mester lubida  fortalecemento di posicion,  cuminsa bira mas frecuente.  ta posibel”, Sue-Ann Ras a
     PLAN SOCIAL            niun momento so, cu e  retraso y seguridad di e   “Pues e trabou ta  finaliza bisando.
   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39