Page 35 - HOSPITAAL
P. 35
E casonan na Aruba, bo ta haya tur aña cu ta bin acerca. Banda di dje, ultimo tambe bo ta
haya e parti di demas malesanan cu a subi, manera gonorea, sifilis, clamidia. Eynan bo ta
mira cu dado momento uzo di proteccion no ta manera cu e mester ta. Si dado momento
bo ta proteha bo mes bon, bo no ta yega na un di e malesanan aki. Tin biaha bo ta haya e
mucha muhenan ta bisa cu e ta uza de Pill. Bo mag di uze, pero semper banda di dje, bo
mester haci uzo di e proteccion, pa bo por proteha bo mes pa evita pa haya HIV of infecta
cu un di e malesanan transmiti sexualmente.
Na Aruba te cu awor aki na e departamento di salud publico, tin registra 752 persona, for
di aña 1987 te cu awor aki. E casonan aki eigenlijk ta mas. E por ta un poco mas cu e
cifra ya menciona.
WHO ta bisa, cada caso nobo, bo tin cu multiplik’e cu 10. E por ta awor aki cu tin 7552
persona ta cana rond cu HIV. Pero den e casonan registra aki, tin personanan cu no ta
biba na Aruba mas y bo tin esnan cu a fayece tambe caba.
Si bay wak un rato den e casonan di esnan cu ta bin test, djis pa bay check den historial, a
bay te cu aña pasa. Por a saca afo cu tabata tin 77 persona so a bin pa haci nan test.
Compara cu e aña aki, tin 54 persona so a bin. Ora cu e personanan bin haci nan test, tin
un averahe di 1 pa 2 persona cu ta gara cu HIV e ora eynan. Loke cu ta haci si ta, ta duna
nan guia y ta verwijs nan cerca un di e internistanan. Nan ta bay sigui cu e parti di
tratamento y e resto di testnan pa loke ta e personanan aki.
Fuera di esey, tambe locual cu Dienst Besmettelijke Ziekte ta haci, ta duna charla na scol,
ta duna charla na empresanan priva y tambe na e momento cu aña ta habri, ta drenta den
temporada di Carnaval. Ta duna charla, conhuntamente cu FADA. Nan ta organisa un
carousel na cierto scolnan secundario y e ora eynan ta trece e parti di malesanan transmiti
sexualmente. Esey ta e parti cu ta presenta e ora eynan.