Page 12 - AAA
P. 12

ECONOMIA A5
                                                                                                                                          Diabierna 4 September 2015

E minimo pa biba cu dos adulto y dos mucha bou 14 aña
                   na juli 2015 ta 4,386 florin

ORANJESTAD - E CPI              caida di prijs, cu a contribui   ta Afl. 2,089.                   Afl. 3.30 cen (-2.1%) na Juli    jam y otro tipo di cos dushi”
pa luna di juli 2015 ta         cu efecto di -0.37 ppt y pa e        Prijs di combustibel         2015 y a causa un efecto di      (-2.2%) a registra e caida di
119.18, loke ta representa      resto di 6.6% no tawata tin                                       -0.01 ppt riba e CPI. Na Juli    mas grandi.
un subida di 0.6% compa-        cambio den prijs. Prijsnan       Cambio di prijs di petro-        2015, utilidad, gasolin y die-   Ademas un caida di 1.1% a
ra cu e indice di Juni 2015     di bienes a subi cu 1.0% na      leo, utilidad, gasolin y diesel  sel como grupo, tawata tin un    wordo registra pa e indice di
(118.43) y acumulando un        Juli 2015 y a causa un efecto    na Juli 2015 Prijs di utilidad   subida di prijs di 1.1% com-     “Berdura”. Den e ultimo 12
caida di 0.3% te cu na Juli     di 0.62 ppt riba e CPI di Juli   (electricidad y awa), gasolin    para cu Juni 2015 y hunto a      lunanan e indice di “Cum-
di e aña aki. E cambio di       2015. Prijsnan di servicio-      y diesel ta wordo determina      influencia e CPI cu 0.23 ppt,    inda & servicio di catering”
e CPI pa e ultimo 12 lu-        nan a conoce un subida leve      primordialmente door di e        mientras cu e restante 448       a subi cu 3.0%. E indice di
nanan (Juli 2014 te cu juli     di 0.02% y a causa un efecto     prijs internacional di petro-    bienes y servicio hunto a ex-    “Cuminda na cas” a conoce
2015) ta 0.9%, un subida di     di 0.01 ppt. E CPIC (core        leo. Na Juli 2015 e prijs pro-   perencia un subida di prijs di   un subida di 2.6%. E indice
0.2 punto di porcentahe         inflation) - CPI excluyendo      medio pa bari di petroleo        0.5% y tawata tin un efecto di   di “Fruta” a subi cu 9.9%, e
(ppt) compara cu e perio-       e efecto di energia y cumin-     (US$ 51.82) a conoce un          0.40 ppt riba e CPI.             subida di mas grandi entre
do corespondiente di aña        da - a registra na luna di juli  caida di US$ 8.09 (-13.5%)                                        e gruponan di cuminda na
pasa (0.7%).                    2015 un subida di 1.1%, un       compara cu Juni 2015 (US$              Prijs di cuminda           cas, mientras cu e indice di
E promedio anual di e tasa di   subida di 1.1 ppt, compara       59.91). Brandstof clausule pa    Cambio di prijs di cuminda       “Sucu, jam y otro tipo di cos
inflacion pa e periodo di Juli  cu e periodo corespondiente      un uzo di electricidad te cu     y servicio di catering na juli   dushi” a conoce e caida di
2014 pa Juli 2015 ta 1.0%, un   di aña pasa (0.0%). E indice     500 kWh no a cambia na Juli      2015 E indice di “Cuminda        mas grandi cu -2.3%. E indice
subida di 1.5 ppt compara cu    di energia - cu ta consisti di   2015, el a keda Afl. 30.52 cen   & servicio di catering” a reg-   di “Cuminda pafo di cas” a
e -0.5% registra den e perio-   e productonan: electricidad,     pa kWh. Brandstof clausule pa    istra un subida di 0.9% na Juli  registra un subida di 0.3% na
do di Juli 2013 pa Juli 2014.   awa, gasolin y diesel a reg-     un uzo di cada kWh entre 501     2015, despues di un caida di     Juli 2015, despues di un caida
Durante e luna aki, dies di e   istra un caida di 0.6%, cu ta    - 1000 kWh no a cambia na        0.4% na Juni 2015. E indice      di 0.1% na Juni 2015 y regis-
diesdos sectornan a registra    2.0 ppt mas halto compara cu     Juli 2015, el a keda Afl. 32.56  di “Cuminda na cas” (1.1%)       trando un subida di 4.4% den
subida di prijs. E subidanan    e periodo corespondiente di      cen pa kWh. Prijs di electri-    a registra un subida, unda       e ultimo 12 lunanan. Na Juli
cu tawata tin e mayor efecto    aña pasa (-2.6%). E indice di    cidad y di awa no a cambia       nuebe di e diesun indicenan      2015, “Cuminda na cas” y
riba e CPI a wordo registra pa  cuminda a registra un subida     compara cu Juni 2015. E prijs    di e gruponan di cuminda na      “Cuminda pafo di cas” como
e sectornan di “Transporte”     di 3.7%, cu ta 3.3 ppt mas       promedio di electricidad pa      cas a subi na Juli 2015. E in-   grupo, tawata tin un subida
(1.5%) y “Cuminda y be-         halto compara cu e periodo       vivienda a keda Afl. 342.59,     dice di “Pisca y otro cuminda    di prijs di 0.9% compara cu
bida no - alcoholico” (1.1%),   corespondiente di aña pasa       mientras cu e prijs promedio     di lama” a conoce e subida       Juni 2015 y hunto tawata tin
causando un efecto di 0.23      (0.4%). E minimo necesa-         di awa pa vivienda a keda Afl.   di mas grandi (3.8%) na Juli     un influencia di 0.16 ppt riba
y 0.15 ppt, respectivamente.    rio pa un hogar consistiendo     137.05. Prijs di gasolin a subi  2015. E indicenan di “Fruta”     e CPI, mientras cu e resto di
E subidanan den e resto di      di dos adulto y dos mucha        na Juli 2015 cu Afl. 8.10 cen    (1.8%), “Batata, yuca y bata-    bienes y servicio hunto a ex-
sectornan a contribui cu un     (edad 0-14 aña) na Juli 2015     (4.1%) y a causa un efecto di    ta dushi” (1.6%) y “Carni”       perencia un subida di prijs di
efecto di 0.25 ppt riba e CPI   ta Afl. 4,386, mientras cu pa    0.23 ppt riba e CPI. Prijs di    (1.4%) tambe a registra subi-    0.6% y tawata tin un efecto di
di Juli 2015. E subidanan aki   un hogar di un adulto e suma     diesel a registra un caida di    danan. E indice di “Sucu,        0.47 ppt riba e CPI.q
a wordo contraresta parcial-
mente door di un caida den
e indice di e sector di “Rec-
reacion y cultura” (-0.5%),
cu a contribui cu un efecto di
-0.04 ppt.

 E subida den e sector di
“Transporte” a wordo causa
principalmente door di subi-
da den e categoria “Gasto rel-
aciona cu uzo di vehiculo di
transporte personal” (2.9%),
causando un efecto di 0.25
ppt. E subida den e sector
di “Cuminda y bebida no -
alcoholico” a wordo causa
principalmente door di un
subida di 1.2% den e catego-
ria di “Cuminda”, causando
un efecto di 0.14 ppt. E caida
den e sector di “Recreacion y
cultura” a wordo causa prin-
cipalmente door di un caida
12.4% den e categoria “Vaca-
cion”, causando un efecto di
-0.09 ppt.

           Consumo
E canasta di consumo di e
CPI ta consisti di 452 bienes
y servicionan. Compara cu
Juni 2015, 77.7% di e bienes
y servicionan aki a conoce un
aumento di prijs causando
un efecto di 1.00 ppt, mien-
tras cu 15.7% ta mustra un
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16