Page 9 - unirea 8-9

8-9
fost intonată şi de participanţi. Lumea cânta printre
lacrimi, iar Sala Festivă a Primăriei Vechi din Viena
era străbătută de un fior magic.
Mesajul celor din Maramureş către cei pre-
zenţi a întregit această atmosferă. Domnul colonel tat al istoriei noastre, oraş sfânt prin acel unic 1 De-
Gavril Babiciu l-a citit cu pasiune şi dragoste deplină cembrie 1918”.
faţă de ţară, cerând ca toţi românii să fie laolaltă Românii de peste Prut, fraţii noştri întru cre-
păstrând patria, pământul, cultura şi credinţa şi dinţă, limbă şi cultură, au fost reprezentaţi de către
a încheiat profetic cu cuvintele Am fo’ şi-om fi!!! compozitorul Constantin Rusnac, care a recitat câteva
O promisiune şi, în acelaşi timp, o certitudine poezii compuse de dânsul în cinstea sărbătoririi Zilei
a vieţuirii noastre pe meleagurile natale şi în lume! Românilor de Pretutindeni. Intervenţia dânsului a fost
Momentul maramureşean a fost completat de de mare emoţie, fiind invocat numele marelui nostru
intervenţia scurtă a unui român austriac, Dorel Usvad, poet naţional Mihai Eminescu, căruia i-a dedicat o
mare filatelist, bibliofil, numismat, pasionat de istorie poezie. Dânsul a subliniat importanţa rememorării
şi un patriot autentic, care a donat Primăriei din Siseşti momentelor importante din istoria neamului nostru,
câteva imagini de epocă cu Vasile Lucaciu pentru a pentru că memoria este cea mai frumoasă trăsătu-
completa zestrea Muzeului Memorial din Siseşti. ră de caracter a omului!!! Avem, prin urmare, dato-
Partea istorico-ştiinţifică a activităţilor de la ria esenţială de a nu uita nimic din ceea ce ne defineşte
Viena a fost asigurată de dr. Mircea Abrudan de la istoria şi cultura, pentru că altfel ne-am uita rădăcinile
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, care şi ne-am pierde în negura vremurilor.
a subliniat, chiar de la început, că „mare parte din Prima parte a zilei de 25 mai 2018 a continu-
ceea ce s-a construit în Viena s-a datorat înaintaşilor at cu expoziţia de fotografie a Agenţiei de Presă Na-
noştri”. Ideile esenţiale ale alocuţiunii istoricului clu- ţionale AGERPRES, intitulată „România: Evoluţie
jean au surprins implicarea bisericii în realizarea uni- - 100 de ani”. Dl. Alexandru Ioan Giboi, preşedintele
tăţii naţionale şi ceea ce defineşte identitatea noastră acestei instituţii, i-a felicitat pe organizatori şi pe cei
naţională. prezenţi şi a amintit faptul că noi putem să-i celebrăm
Pe linia discursului istoric susţinut şi de preşe- pe eroii noştri nu doar amintindu-le acţiunile trecute,
dintele Academiei Române, prof. univ. dr. Ion Aurel ci privind cu speranţă spre viitor, pentru că trecutul
Pop, dl. Abrudan susţine că trei aspecte definesc trebuie să ne înveţe să privim spre viitor! De aceea,
foarte bine identitatea noastră de români: statalita- cuvântul Evoluţie trebuie să ne impulsioneze, să ne
tea, neîntreruptă din 1330, latinitatea (indubitabilă motiveze şi să ne dea încredere! Momentele artistice
şi recunoscută pe baza numeroaselor dovezi isto- au încheiat activităţile dimineţii ale evenimentului
rice) şi ortodoxia (Biserica ortodoxă a fost singura dedicat Centenarului Marii Uniri la Viena.
instituţie românească ce a existat continuu!). După ora 15.00 a zilei de 25 mai 2018 (ziua
Faptul că sărbătorim Centenarul Marii Uniri de Rusalii), în aceeaşi Sală Festivă a Primăriei Vechi
subliniază cu tărie faptul că aceasta a fost rezultatul din Viena, a avut loc cea de-a doua parte a evenimen-
voinţei românilor exprimat în adunările plebiscitare tului Centenarul Marii Uniri la Viena, ocazie cu care
de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia, şi nu a vreunei s-a lansat cartea de poezii, în ediţie bilingvă (română-
decizii luată la masa tratativelor de către Marile Puteri. germană), intitulată Tu Felix Austria, aparţinând dlui
Într-un moment în care mulţi dintre români Mag. dr. Hans Dama din Viena, în traducerea dlui
nu cred în viitorul nostru, dl. Abrudan a încurajat ro- prof. Simion Dănilă, amândoi fiind membri al Uniunii
mânii să creadă în acesta, pentru că avem mulţi oameni Scriitorilor din România - Filiala Timişoara. Lansarea
valoroşi, nu numai în ţară, ci în întreaga lume, şi că de carte a fost completată cu un moment poetic, cu
avem mult mai multe posibilităţi acum, comparativ recitarea unor poezii din volumul Tu Felix Austria,
cu anul 1918. de către poeta Sifora Sava, preşedinta Asociatiei
Din partea grupului nostru de la Alba Iulia, „Hora” din Viena, şi poeta şi jurnalista Adriana
col.(r) dr. ing. Const. Avădanei, preşedintele Grupu- Weimer (din Lugoj), redactor-sef al revistei de cultură
lui de Iniţiativă Centenar - Marea Unire - Alba „Unirea” din Viena, membră a Uniunii Scriitorilor din
Iulia 2018, a prezentat Mesajul nostru către partici- România - Filiala Timişoara. Tot în acest cadru, a
panţi, subliniind importanţa oraşului Alba Iulia în fost prezentată o expoziţie de pictură realizată de
înfăptuirea visului secular de Unire, „oraş binecuvân- doamna Alina Deică.

9