Page 3 - unirea 1

Îşi recunoaşte Trei mari vieţii lor, aceştia, şi-au conti-

domni din viaţă care i-au nuat, drumul, cu trenul. Se
marcat ,,Trecerea-Timpul pare, că Pavel Ranta, descen-

trecut, Timpul prezent şi dent dintr-o familie de luptători
Timpul viitor” şi două mari din Revoluţia de la 1848, de
Pasiuni - devenite de temut - loc, din Gherla, se aciuise la
dragostea pentru comuna natală Macea, din calea urmăritorilor,
Macea scriind în acest sens şi şi-au făcut, la Hodaie, un
şase volume, adunate în ultima stabiliment, încă de pe la 1900,
sa carte, “Macea. Vatră. Pavel fiind, alături de alţi cinci
Chipuri. Rânduieli.” fraţi, copilul familiei de
FLOARE RANTA CÂNDEA gospodari, David şi Irina.
De aceea, nici Primul Răz-

ŞI EI AU FOST LA boi Mondial, nu l-a lasat rece,
Colaborator Radio Tv Unirea. fiind stăpânit de un puternic
S-a născut în comuna Macea, simţ patriotic, alături de cama-
Arad, la 4 mai 1950, dintr-o razii lui, nici faptul că nu a
familie de ţărani-ciobani. Şcoa- Pavel Ranta, din Macea, făcut, legal, parte din Delegaţia
la Elementară a absolvit-o în ascuns într-o căruţă cu tulei, a Regională de pe atunci. Ba mai
sat, urmând, mai apoi cursurile ajuns la Alba-Iulia. mult, înainte cu trei zile, de a
Liceului Nr. 5-Arad. Absolven- Arad. În acele zile de mare pleca la Alba-Iulia, casa lui Ion
tă a Universităţii din Timişoara, efervescenţă, pentru neamul Şandor, aflată vis-a-vis de cea a
Facultatea de Filologie, secţia românesc, câţiva ţărani din grofului, a fost vopsită în roşu,
Română-Franceză. Macea, au dorit, din toata galben şi albastru.
A profesat, atât ca educa- inima, să participe la Istoria, scrisă de-acum a
tor-logoped la Şcoli speciale înfăptuirea unui mare Vis- Marii Uniri, nu pomeneşte de
Macea-Arad cât şi ca profesor Unirea. Cu torţa românismului Eroii măceni, nici de ceea ce a
de specialitate. A muncit o în gând, aceştia, se adunau, urmat. Se ştie că şi-au văzut
vreme la Biblioteca “Aris” clandestin, în casa lui Ion visul cu ochii, la Alba-Iulia, cu
(fost Strungul), a lucrat în Şandor, pentru a pune, la cale, preţul vieţii, însă se mai ştie că
Cultura arădeană, fiind director plecarea. Prieten cu Ştefan Şandor Ion a fost imediat ales
la Casa de Cultură Curtici. Cicio-Pop, Ion Şandor, şi-a primul primar după Marea
Activitatea profesională sau atras şi alti măceni, în care Unire, apoi senator, iar Iuhaz
pe tărâm cultural-obştesc şi-o ardea flacara Unirii, pe Ion l-a urmat, ca şi primar.
recunoaşte în trei mari direcţii - Curtuţiu Pantelie, Iuhaz Ştefan, Pavel Ranta, a fost răsplătit
activitatea de la catedră, fiind Ranta Pavel şi Curtuţiu Ion şi cu pământ, ca şi ceilalţi, şi cu o
un bun formator şi modelator s-au hotărât, numai noaptea, să Medalie, dar, problemele, fră-
de tinere generaţii - în acest nu fie hapsiţi de grof şi mântările şi bucuriile sătenilor
sens a publicat şapte auxiliare urmăriţi, să plece la Alba-Iulia. şi ale ţării, l-au urmărit toată
didactice, de un real folos în Astfel, s-au ascuns, în doua viaţa. Astfel, în 1968, s-a hotă-
predarea lecţiilor de specia- căruţe cu tulei şi, cu credenţia- rât să participe la implinirea a
litate. lele asupra lor, s-au îndreptat cincizeci de ani de la Unire, şi-
Activitatea cu specific pu- spre Arad, de unde urma să se a pregătit costumul pe care-l
blicistic, fiind un corespondent îmbarce în tren. purtase atunci, suman, cioareci,
al tuturor cotidienelor locale Dar, în drumul, păzit de căciula de astrahan şi s-a
(deţine din 1983 un premiu în jendarii austro-ungari, au fost prezentat la Muzeul din Arad,
acest sens de la fostul ziar, opriţi şi bătuţi cu nemernicie, să se anunţe.
Flacăra Roşie - subredacţia chiar liederul lor, Ion Şandor, Dar, Timpul, nu a mai avut
Curtici, prin grija domnului E- fiind atins de lovitura de furcă. răbdare şi exact înainte cu cinci
mil Şimandan), publicând peste Faţă în faţă cu istoria, nu s- luni, s-a stins din viaţă, nu îna-
cinci sute de articole din diver- au lasat bătuţi. Punând preţul inte de a le povesti urmaşilor→
se domenii în ziare şi reviste. visului , mai presus decât preţul FLOARE RANTA CÂNDEA

3