Page 4 - unirea 1
P. 4
unicului sentiment ce ne animă.
Românismul.
Am desprins atunci o simplă
dar puternic de profundă
Desigur, metaforic vorbind, concluzie, aceea că, românii
aceasta este sintagma cu care ne- când s-adună, şi clopote răsună,
singurătatea sau pribegia, mai
am fost obişnuit de multă vreme.
Unirea? Naţiunea a făcut-o uşor s-alungă.
iar noi suntem datori să Acum când scriu mă animă
respectăm sfinte scrieri şi urme şi o altă amintire, aceea a Zilei
Europei, de la Viena, ca o
lăsate pe răboj de istorie. Scriu
aceste rânduri cu o dublă emoţie serbare câmpenească, devenită o
Horă a Dorului desprins din
de fiecare dată când toamna îşi suflete de românii, Sava Sifora şi
Istoria trăită, acolo, la îmbracă straiele arămii şi le Ioan Godja.
Alba-Iulia. preschimbă în tricolor la început Desigur, vorbele îmi zboară,
Costumul său a fost donat de decembrie. la emoţia apropierii Marelui
Muzeului arădean, în semn de Numele meu de botez vine Eveniment Sărbătoarea Unirii
demnitate faţă de istoria trăită. din adâncuri de istorie. Pe la pornită din caldul cuib al
Nici fapta lui Şandor Ion nu 1848 străbunii au fugit din Sălaj Aradului. Stau mărturie case,
şi s-au ascuns la sălaşul din
a fost consemnată de istorie, imagini, profiluri de oameni,
hodaia satului Macea.
dar, dupa 23 August 1944, a documente mărturii, pe care
Glasul roţilor de tren răsună
avut domiciliu forţat, arestat şi la Macea, ultima comună de la încerc să le împărtăşesc cu
lichidat în 1956. graniţa cu Ungaria. Aradul îşi cititorii români şi nu numai de la
Cât despre Eroii anonimi, Viena şi din împrejurimi.
are Marii Corifei ai Unirii-Vasile
care, iată, nu se regăsesc, în Sunt onorată să povestesc,
Goldiş, Ştefan Cicio Pop, Ioan
paginile despre Unire, dar au Suciu ş.a. despre bunicul meu Pavel Ranta
scris istorie, ne spune o nepoată Unirea, de la Viena, care a participat la Marea Unire
de-a lui Taica Ranta, doamna reprezintă pentru mine o mare altfel dar şi despre moartea care
Floarea Ranta Cândea, le Adunare, odată pe calea undelor, nu l-a mai lăsat să fie acolo în
suntem datori cu recunosţinta şi radioul şi apoi, eponimul noului 1968 după cincizeci de ani. Stau
neuitare. ziar-revistă, care să poarte în mărturie sumanul şi bâta cârnă
Şi tot profesor Floarea pagini, fapte, oameni, întâmplări. donate Muzeului arădean de
Ranta, povesteşte cum, în 1983, Am primit cu bucurie familia mea. Aveam o vârstă a
tatal ei, David Ranta, a parcurs, invitaţia de a-mi fi găzduite în majoratului când l-am jelit, de
acelaşi drum, al tatălui lui, pagini câteva rostuiri, cu atât aceea acum, dintr-un alt Prag,
vin cu Povestea măcenilor şi a
Pavel, şi al bunicului ei, Taica mai mult cu cât colaborarera lor Cocie cu tulei.
Ranta, pentru că, Eroii nu mor mea cu Viena şi românii de Tatăl meu, David Ranta a
niciodată, în conştiinţa acolo nu ar fi prima. plecat pe urmele lui Taica Ranta
neamului, în general, şi a Astfel, în primăvara anului în 1983 dar nu ne-a spus şi am
familiei, în special. trecut am serbat Ziua de 8 găsit după moarte, în pod, un
Martie 2014 la Ambasada
Am consemnat aceste teanc de ziare luate de la Alba
rânduri, pentru ca memoria lor României împreună cu Asociaţia Iulia. Câteva imagini le veţi
să nu fie ştearsă, poate, se va “Hora” prin doamna Sava Sifora desprinde citind aceste rânduri
găsi cineva, să-i consemneze, cât şi prin Cercul Cultural ca râuri de suflet.
Româno-Austriac “Unirea” prin
pentru faptele lor, mai cu Numele meu izvorăşte de la
domnul Ioan Godja. Desigur că
seama că, în Arhivele arădene câmpie de unde a curs, anonim
legăturile s-au strâns ca un ghem
nu se cunosc date, localnicii al unităţii încă de la primul 1 istorie.
din Macea, susţinând că ar fi Decembrie 2014 am serbat Primiţi-o, dragi Fraţi români.
fost trecuţi pe listele delegaţilor FLOARE RANTA CÂNDEA
împreună când am colindat cu un
de la Sibiu, din 1918. grup de români la serile dedicate
4
