Page 38 - unirea 1
P. 38
Eclipsă la echinocţiu Că suntem adunaţi să ne-
nvoim
Haita de lupi a cerului Să ne schimbăm în bine soarta
Vânează Soarele Cu gândul la eroi,
Să-l devoreze în cercul de foc SĂ NE UNIM!
astral.
Suliţa vikingilor arde cerul,
Se aud tobe din Vanuatu, Dureri de Ardeal
Vishnu zeul indic
Aruncă sabia Mai cântă talanga sus către
În lupta aştrilor. deal
Durere roşie în Israel Mai muşcă plugul pământ din
La Sărbătoarea Corturilor Ardeal
şi la Purim Iar noi, vinovaţi de nesămănat
În Tibet, peste Gange, Chiar sufletul Daciei, l-am
Călugării se bucură. condamnat! Ar fi doar o primăvară,
Maurii şoptesc înfricaţi Nu te-ar arde pe cărare
despre astre înghiţite. Parc-am uitat jurământul de Nu te simţi ca o povară
Grecii fericiţi despre Putna
astre fermecate. Uitând că purtăm harta în Şi te-ai toarce mai subţire
Iată! mâna Sau te-ai legăna sub cer
A fost eliberată Cu care-am semnat chiar Pentru tot ce e iubire
Primăvara la echinocţiu. colindul iubirii Pentru cald, nu pentru ger.
Oprind din sunet clopotul
Despre eroi Reîntregirii.
Norocul
Aprindeţi candela cu amintirea Cu lăcomie azi, ridicăm
Ce-a oblojit a noastră rană, catedrale Am tot cătat noroc şi baftă
Vajnici eroi care au nemurirea Însă rămânem cu suflete goale Şi am săpat adânc în glie
Din lacrima de ţară şi de Dărâmăm înapoi idealul în Stă vântu-n loc, parcă ascultă
mamă. glod n-a răsărit măcar o păpădie.
Căutând disperaţi arhitect
Pe piatra de granit stă mărturie pentru-n pod Am vrut atenţie şi am dat
Inscripţia ce parcă-i un ecou ghiontul
E adevărul că Patria e vie, Să lege iubiri cu vecini În stânga şi în dreapta din
Din sacrificiul falnic de erou. basarabii senin
Nu ne rugăm nici măcar cât Dar am rămas numai cu
N-au apucat să-şi scrie sihaştrii! înghionteala
testamentul Ştim c-am distrus ce-a visat Şi mi-am spus singur AFERIM
În care neamul să-şi găsească Burebista
vatra În alt dialect…”asta la vista.” Cât doi am încercat ziua
Dar au învins şi ca profetul, întreagă
Au scris cu sânge, nouă, Ne purtăm vinovaţi coroana Plantarea demnităţii...dacă vrei
soarta. ruşinii Dar care suflete să înţeleagă?
Am uitat nesimţit de vitejii Va trebui să mă închin la zei?
Purtând încrâncenata lor iubirii
durere Lacrima lor a fost doar de Tot ce era mai preţuit de mine
Atât ce-a mai rămas în noi, sânge Nu am ascuns fanatic sub
Cinstindu-i ca pe-o mângâiere A noastră însă,…păcat…nu obroc
Ne-am adunat să-i plângem pe mai curge. Aşa că, cel mai bine să se ştie!
eroi. Legenda poartă numele
Dacă... NOROC.
Vă dau batista cerului întru GABRIELLA COSTESCU
speranţa Dacă fusul toamnei tale
38
