Page 40 - unirea 1

război au împiedicat naţiunii politice maghiare, încă această categorie aparţin
atingerea acestui scop şi l-au din 1921: „Criteriul simţului de minorităţile maghiare din
condus la pozitii extreme solidaritate socială a omului nu statele vecine ale Ungariei.]“
(nefaste?)(S.10) presupune doar limba şi (S.15). Datorită acestei teze, nu
Toni Basch ducea o viaţă unitatea oamenilor prin aceasta, era de mirare că Basch
simplă, continua să locuiască ci şi tradiţia şi ataşamentul faţă adaptase o poziţie radicală
într-o cameră subînchiriată, în de patrie şi mediul luptând înverşunat pentru
care lipsea portretul lui Hitler, înconjurӑtor.“ (p 14) Această drepturile etniei germane din
nu făcea uz de maşina care să-l definiţie formulează limpede Ungaria, în care, la acel
ia de la locuinţă [… a renunţat „baza ideologică în lupta contra moment, minoritatea germană
la purtarea uniformei, a tendinţelor minorităţilor care reprezenta 7% din populaţia
zvasticii şi la salutul specific revendică drepturi speciale faţă Ungariei.
nazist …] (S.10) de tradiţia maghiară“. (p.14) Nelu Brădean-Ebinger
Şi, cum trăia cu frica veşnică, Pentru Téleki, minorităţi urmăreşte deci în cartea sa şi
[…tătăgăna satisfacerea traditionale erau „[… acelea evoluţia problemei
dorinţelor naziştilor, pe care – care trăiau laolaltă cu populaţia nationalităţilor în Ungaria,
după posibilităţile sale – nu le majoritară multe secole fără facând referinţe şi la tipurile
aplica, de exemplu problema caracter minoritar, fără a-şi şcolilor decretate de ministrul
evreiască, deşi a fost solicitat pierde limba, datinile şi felul de învăţământului Klebelsberg în
să ia o pozitie clară în această viaţă. Şi, cum aceste minorităţi 1923, în conformitate cu care
situaţie…] (S.11) trăiau împreună cu populaţia numai o parte restrânsă a
Înaintea voiajelor în statală, se apropiau de aceasta copiilor minorităţii germane
Germana, Toni îşi luase rămas- asimilându-se, ca de exemplu avea acces la instruirea în
bun de la gazda sa şi de la saşii transilvăneni. Prin limba maternă. (p.17)
Klara, astfel încât se părea că termenul de minoritate Personajul principal al
nu se va mai întoarce niciodată. voluntară înţelegea grupul de romanului este prezentat ca un
„Ştia prea bine cum îi tratau oameni care se coloniza de exemplu de modestie
naziştii pe oamenii despre care bună voie într-o ţară. Din personalizată, care trăia încă din
se cunoştea că nu le sunt pe această categorie fac parte studenţie în gazdă în
plac, iar în cazul lui aceasta a şvabii din Ungaria. După circumscriptia XII a Budapestei,
fost situaţia. Dar nici acasă, în primul război mondiat însă s-ar pe str. Jagelló út 26, într-o
Ungaria, frica nu-l părăsea; se fi închegat o nouă categorie, şi cămăruţă ticsită de cărţi. Situaţia
temea zilnic de Gestapoul care- anume cea a minorităţii forţate, îi era cunoscută Klarei, pentru ea
l urmărea necontenit.“ (p.11) care, datorită noilor graniţi, au însă nu conta altceva decât
Basch încercase de nenumӑrate suferit această soartă. De legătura lăuntrică pe care o avea
rânduri să-şi dea demisia, însă _________________________ cu iubitul ei. Gazda lui Basch,
trebuia să-şi joace rolul „care nu doamna Beczkóy Józsefiné,
se potrivea nicidecum cu comparase în 17 octombrie 1945
convingerile sale.“ (p.11. În ca martoră a acuzării, apreciind
funcţia pe care o deţinea, părerea însă că în 1942/43 „guverneul
sa despre război era cu totul maghiar aprecia devotamentul lui
neobişnuită, chiar stranie: Basch, care sprijinise interesele
„Detesta războiul şi spera într-un guvernamentale“. (p.19) Cum
armistiţiu germano-rus. (p.13) deprecia Basch unforma aflăm
Autorul îl informează pe tot din gura doamnei Beczkóy
cititor despre politica maghiară Józsefiné: „Uniforma o purta doar
faţă de minorităţi şi-l citează pe pentru participarea oficială la
contele, prof. univ. dr. Pál adunări sau la alte activităţi.
Téleki, originar din Ardeal, Insignele simbolice şi le punea
care devenise Preşedinte al doar la costumul de culoare
Consiliului de Miniştri în închisă, când era invitat oficial.
Ungaria, referitor la principiul Pictură de Victoriţa Duţu ”(20/21)→

40