Page 160 - unirea6-7
P. 160
6-7
pătraţi, ”opera unicală realizată timp de opt ani
de către renumiţii pictori Nicolai Prisekin şi Alexei
Semionov, de Studioul military „M.B.Grecov” din
Moscova”, a cărei subiect principal este ”Bărbăţia
şi eroismul celor căzuţi pe câmpul de luptă, in- derularea evenimentelor, după anul 1989. Cum era
tensitatea şi dramatismul acţiunilor militare de să se realizeze Unirea Basarabiei cu România, când,
lângă satul Leuşeni, pe Prut”. conform celor spuse atunci de seniorul Coposu, şi
Cei care se opuneau acestor „eroi” nu erau acum adeverite de toată lumea, România era sortită
alţii decât ostaşii Regatului Român imperialist. Re- destrămării, acţiune ce pare că are continuitate prin
comandăm tuturor să trecă pragul acestei instituţii de forme deosebit de complexe şi ascunse românilor de
cultură. Iată de ce noi românii din ţară trebuie să bună credinţă?
cunoaştem, să promovăm istoria reală şi să nu-i Multe, foarte multe sunt semnalele privind
învinovăţim pe cei care învaţă lucrurile din perspectiva vântul ce bate dinspre rărărit în Republica Moldova.
altor interese, pentru că sunt obligaţi să o facă. În Chişinău, dacă întrebi despre un anume obiectiv,
Regimul sovietic instaurat în Basarabia, care în limba română, ţi se răspunde în ruseşte, cu
timp de o jumătate de secol ce a trecut prin deportări, intercalarea unor cuvinte „moldoveneşti”, pentru ca
colonizări, un învăţământ partinic şi rusificat, a for- totuşi să înţelegi despre ce este vorba. Moldovenilor,
mat o „elită” de sneguri şi dodoni, care este precum- persoane publice, le este frică să se „afişeze” cu
pănitoare în viaţa politică din Republica Moldova. grupuri de români, consideraţi străini, pentru a nu fi
Iată un motiv pentru care Roata istoriei, la acuzaţi ca fiind „unionişti”.
destrămarea Uniunii Sovietice, privitoare la teritoriile Seara românească pe care grupul de mara-
dintre Prut şi Nistru, n-a urmat cursul firesc, cel din mureşeni a organizat-o la hotelul „Europa” a fost
1918. Dar să nu uităm că nedenunţarea Pactului intreruptă la solicitarea unor tineri cu ochi albaştri,
Molotov-Ribentrop a constituit un factor esenţial în care au sesizat că am depăşit ora destinată pentru
cină. Totodată, pentru a nu tulbura apele şi fără să
atragem atenţia celor ce chefuiau în piaţa centrală a
Chişinăului, noi, pelerinii ”Pe urmele Întregitorilor de
Ţară”, ne-am adunat la statuia lui Ştefan cel Mare şi
Sfânt, din Chişinău, ne-am prins de mâini în jurul ei,
iar „Hora Unirii” am dansat-o la Iaşi, comemorând
ostaşii voluntari ardeleni constituiţi în unităţi de luptă
la Darnia, în Siberia, şi care, la 8 iunie 1917, au depus
jurământul de credinţă în faţa regelui României,
contribuind, prin jerfa lor, la realizarea celui mai înalt
ideal al naţiunii române: Unirea cea Mare. Am spus,
la revedere românilor de peste Prut, după ce ne-am
rugat alături şi împreună cu ei în limba română, la
Mănăstirea Capriana, şi am reţinut cuvintele lor,
uneori spuse în şoaptă: şi totuşi suntem fraţi!!!
160