Page 163 - unirea6-7

6-7
Ruşii obţin victorii în luptele cu armata austro-

ungară, luând un mare număr de prizonieri. La
Darniţa, o localitate de lângă Kiev, ruşii organizează
un mare lagăr de prizonieri.
În toamna anului 1916, prizonierii de aici încep program al Revoluţiei Transilvane.
să se organizeze pe naionalităţi. Aşa s-a constituit În desfăşurarea acestei revoluţii trebuie
prima unitate militară de voluntari români ardeleni. cuprinse şi alte acte revoluţionare, cum ar fi:
La început, această unitate avea cca. 1500 de constituirea, în anul 1913, la Bucureşti, de către
voluntari, dar până la sfârşitul lunii decembrie 1916 generalul pensionar Ştefan Stoika, originar din Banat,
numărul acestora va creşte la cca 2.000. o “legiune ardeleană”; acţiunile întreprinse de
Oficial, constituirea Corpului Voluntarilor refugiaţii români din Transilvania la Bucureşti, printre
Români din Rusia, cu sediul la Darniţa, s-a anunţat la care se disting cele întreprinse de părintele dr. Vasile
3/16 martie 1917. Acesta se compunea din două Lucaciu şi poetul Octavian Goga, menite a determina
unităţi de luptă, cea constituită la Darnia şi una formată pe rege şi guvernul României să intre în război pentru
din prizonierii din Siberia. eliberarea Transilvaniei, dar, mai ales, încadrarea în
Ministerul de Război al României a emis ordinul rândurile armatei române ca voluntari a unui foarte
nr. 1191/ 1917, în baza căruia voluntarii au semnat mare număr de români ardeleni refugiaţi în regatul
un angajament, drept jurământ militar, devenind astfel România. Se estimează că, la data de 15 august 1916,
ostaşi ai armatei române. când România a intrat în Războiul de Întregire,
Voluntarii ardeleni vor publica la Darnia un erau „peste 30.000 români ardeleni încadraţi
Memoriu-Manifest, în care se precizează: „Noi, oficial în armata română ca ofiţeri şi soldaţi”
ofiţerii, gradaţii şi soldaţii români de neam, jurăm (http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Corpul_Voluntarilor_Ardeleni).
pe onoare şi conştiinţă că voim să luptăm în
armata română pentru dezrobirea ţinuturilor
noastre româneşti de sub dominaţia Austro- Jurământul pentru Ţară
Ungariei şi pentru alipirea lor la România”
(http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Corpul_Voluntarilor_Ardeleni). a voluntarilor Transilvăneni şi Bucovineni

Primele unităţi din Corpul de voluntari ardeleni
Revoluţia Transilvană şi bucovineni de la Darnia vor ajunge la Iaşi în ziua
de 7 iunie 1917, fiind întâmpinaţi la gară de şeful
Detalii despre acele momente deosebit de grele statului major, generalul Prezan, de ministrul de război,
pentru ostaşii români din armata austro-ungară Vintilă Brătianu, de Octavian Goga şi de mii de ieşeni
participanţi la Primul Război Mondial le-am aflat abia veniţi să-şi salute fraţii.
după ce a apărut cartea ”Revoluţia de eliberare A doua zi, pe 8 iunie 1917, la ora 10.00, pe
naţională a Transilvaniei. Unirea 1914-1918” platoul de pe câmpul de instrucţie de la Şorogari, a
(Editura Marist, Baia Mare, 2010), scrisă de Elie avut loc ceremonia depunerii Jurământului pentru
Bufnea, unul dintre ardelenii ce a făcut parte din Ţară. Erau de de faţă: regele Ferdinand I, regina
Corpul Voluntarilor Români din Siberia, născut sub Maria, oficialităţile româneşti, precum şi reprezentanţii
călcâiul de fier al dublei monarhii asupritoare şi care aliaţilor.
a supravieţuit ororilor acestei conflagraţii mondiale. După depunerea jurământului, ”trupele
Titlul acestei cărţi este de-a dreptul incitant. voluntarilor ardeleni au pornit spre Piaţa Unirii,
Cine are cunoştinţe legate de semnificaţia cuvântului cu fanfara militară în frunte, pe un traseu stabilit,
“revoluţie” se întreabă de ce despre acest moment prin Târgul Cucului, str. Ştefan cel Mare şi str.
istoric, cu o semnificaţie deosebită pentru noi Cuza Vodă. În piaţă, unde se strânseseră peste 5
ardelenii, nu se vorbeşte în aceşti termeni, dacă cei mii de ieşeni, s-a încins o „Horă a Unirii” în jurul
care au participat direct la evenimente au fost convinşi statuii lui Alexandru Ioan Cuza, sub sceptrul
că participă la o Revoluţie? căruia s-a realizat Unirea de la 1859 a
Iată de ce Memoriul-Manifest de la Darnia Principatelor Române. Au fost rostite discursuri
este considerat de către voluntarii români ardeleni ca de către Ionel I. C. Brătianu, şeful guvernului,

163