Page 177 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt
P. 177
imediat. Isus a spus: „Dacă vine cineva la Mine, și nu urăște... însăși viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu” (Luca 14:26).
În procesul de sfinţire, Duhul lui Dumnezeu mă va despuia de tot ce am până când nu va mai rămâne nimic altceva decât eu însumi, și acesta este locul morţii. Sunt eu dispus să fiu eu însumi și nimic mai mult? Sunt eu dispus să nu am prieteni, nici tată, nici frate și nici interese proprii – pur și simplu să fiu gata de moarte? Aceasta este condiţia necesară sfinţirii. Nu este de mirare că Isus a spus: „n-am venit să aduc pacea, ci sabia” (Matei 10:34). Acesta este locul în care vine bătălia și în care atâţia dintre noi se clatină. Noi refuzăm să ne identificăm cu moartea lui Isus Hristos în punctul acesta. Spunem: „Dar acesta este un lucru atât de strict. Cu siguranţă El nu îmi cere așa ceva.” Domnul nostru este strict, și ne cere lucrul acesta.
Sunt eu dispus să rămân pur și simplu „eu”? Sunt suficient de hotărât încât să mă dezgolesc de tot ceea ce cred despre mine prietenii mei și de tot ceea ce cred eu despre mine însumi? Sunt dispus și hotărât să Îi dăruiesc lui Dumnezeu eul meu dezgolit? Odată ce sunt, El mă va sfinţi pe deplin, iar viaţa mea nu va mai fi dominată de dorinţa de a urmări vreun alt lucru în afară de Dumnezeu (vezi 1 Tesaloniceni 5:23–24).
Atunci când mă rog: „Doamne, arată-mi ce înseamnă pentru mine sfinţirea”, El îmi va arăta. Ea înseamnă să devin una cu Isus. Sfinţirea nu este ceva ce Isus pune în mine – este El Însuși în mine (vezi 1 Corinteni 1:30).
23 IULIE
Sfinţirea
„Și voi, prin El, sunteţi în Hristos Isus. El a fost făcut de Dumnezeu pentru noi... sfinţire...” (1 Corinteni 1:30).
Latura vieţii. Misterul sfinţirii este că eu primesc în dar calităţile desăvârșite ale lui Isus Hristos, nu treptat, ci instantaneu, de îndată ce conștientizez prin credinţă că „El a fost făcut de Dumnezeu pentru [mine]... sfinţire...” Sfinţirea nu înseamnă nimic mai puţin decât ca sfinţenia lui Isus să devină a mea și să fie manifestată în viaţa mea.
Secretul cel mai minunat al trăirii unei vieţi sfinte nu stă în a-L imita pe Isus, ci în a lăsa
calităţile desăvârșite ale lui Isus să se manifeste în firea mea omenească. Sfinţirea este „Hristos în
[tine]...” (Coloseni 1:27). Viaţa Sa minunată e cea care îmi este dăruită prin sfinţire – dăruită prin 177
