Page 191 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt
P. 191

spiritual arată refuzul nostru de a ne identifica în mod autentic cu Domnul nostru prin rugăciune. Noi nu ne aflăm aici ca să dovedim că Dumnezeu răspunde la rugăciuni, ci ca să fim adevărate trofee ale harului lui Dumnezeu.
„...nu vă zic că voi ruga pe Tatăl pentru voi. Căci Tatăl Însuși vă iubește...” (Ioan 16:26–27). Ai atins tu un asemenea nivel de apropiere de Dumnezeu încât singurul lucru care poate explica viaţa ta de rugăciune să fie faptul că ea a devenit una cu viaţa de rugăciune a lui Isus Hristos? A înlocuit Domnul nostru viaţa ta cu viaţa Sa vitală? Dacă da, atunci „în ziua aceea” vei fi atât de strâns identificat cu Isus încât nu va mai exista nicio deosebire între tine și El.
Când rugăciunea pare să nu primească răspuns, nu încerca să arunci vina asupra altcuiva. Aceasta este întotdeauna o capcană a Satanei. Când ţi se pare că nu ai niciun răspuns, întotdeauna există un motiv – Dumnezeu Se folosește de aceste ocazii pentru a-ţi oferi o instruire personală profundă, iar aceasta nu îi este adresată nimănui altcuiva decât ţie.
7 AUGUST
Rugăciunea în Casa Tatălui
„...L-au găsit în Templu... Și El le-a zis: «...Oare nu știaţi că trebuie să fiu preocupat de lucrurile Tatălui Meu?»” (Luca 2:46, 49, NKJV).
Copilăria Domnului nostru nu a însemnat imaturitate care urma să ajungă la maturitate – copilăria Sa este o realitate eternă. Sunt eu un copil sfânt și nevinovat al lui Dumnezeu, ca urmare a identificării mele cu Domnul și Mântuitorul meu? Îmi percep eu viaţa ca fiind în Casa Tatălui Meu? Locuiește Fiul lui Dumnezeu în Casa Tatălui Său dinăuntrul meu?
Singura realitate permanentă este Dumnezeu Însuși, iar călăuzirea Sa o primesc clipă de clipă. Mă aflu eu necurmat în legătură cu realitatea lui Dumnezeu sau mă rog numai atunci când lucrurile nu merg așa cum trebuie – când apare vreo problemă în viaţa mea? Trebuie să învăţ să mă identific îndeaproape cu Domnul meu într-o părtășie sfântă și o unitate pe care unii dintre noi nici măcar nu am început încă să le cunoaștem. „...trebuie fiu preocupat de lucrurile Tatălui Meu” – și trebuie să învăţ să trăiesc fiecare clipă din viaţa mea în Casa Tatălui Meu.
Gândește-te la propriile împrejurări. Te identifici tu atât de strâns cu viaţa Domnului încât
să fii pur și simplu un copil de Dumnezeu care vorbește în permanenţă cu El și realizează că totul
vine din mâinile Lui? Locuiește Copilul cel veșnic din tine în Casa Tatălui Său? Este harul vieţii Sale
191























































































   189   190   191   192   193