Page 242 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt

este nici frumos, nici poetic, nici încântător. Înălţimea muntelui este măsurată prin monotonia și mohoreala din vale, însă acolo în vale trebuie să trăim noi spre slava lui Dumnezeu. Pe munte vedem slava Sa, însă niciodată nu trăim spre slava Sa acolo. Locul umilinţei este cel în care găsim adevărata valoare pe care o avem pentru Dumnezeu – acolo este scoasă la iveală credincioșia noastră. Cei mai mulţi dintre noi putem face multe dacă ne aflăm mereu la un nivel eroic de intensitate, pur și simplu din pricina egoismului firesc al inimii noastre. Însă Dumnezeu dorește să fim la nivelul monoton al vieţii de zi cu zi, unde trăim în vale în conformitate cu relaţia noastră personală cu El. Petru considera că ar fi un lucru minunat să rămână cu toţii pe munte, însă Isus Hristos i-a coborât pe ucenici de pe munte și i-a dus jos în vale, unde a fost explicată adevărata semnificaţie a vedeniei (vezi 9:5–6, 14–23).
„...dacă poţi face ceva...” Este nevoie de valea umilinţei pentru a înlătura scepticismul din noi. Privește în urmă la experienţa ta, și vei descoperi că până când nu ai aflat cine este Isus cu adevărat, ai fost un sceptic iscusit în ce privește puterea Sa. Când te aflai pe munte, puteai să crezi orice, dar cum a fost atunci când a trebuit să faci faţă realităţilor din vale? Poate că ești în stare să depui o mărturie despre sfinţirea ta, dar cum rămâne cu lucrul care constituie o umilinţă pentru tine în momentul de faţă? Ultima oară când ai fost pe munte cu Dumnezeu, ai văzut că toată puterea din cer și de pe pământ Îi aparţine lui Isus – vei fi sceptic acum, pentru simplul fapt că te afli în valea umilinţei?
3 OCTOMBRIE
Locul slujirii
„Acest soi de draci, le-a zis El, nu poate ieși decât prin rugăciune și post.” (Marcu 9:29).
Ucenicii Săi L-au întrebat în particular: „Noi de ce n-am putut să scoatem duhul acesta?” (9:28). Răspunsul se află într-o relaţie personală cu Isus Hristos. „Acest soi de draci... nu poate ieși decât” prin concentrarea asupra Lui, iar mai apoi prin dublarea și redublarea acelei concentrări asupra Lui. Noi putem să rămânem neputincioși pentru totdeauna, așa cum au fost ucenicii în situaţia aceasta, încercând să facem lucrarea lui Dumnezeu fără a ne concentra asupra puterii Sale și urmând în schimb ideile pe care le dobândim de la natura noastră. Noi de fapt Îl defăimăm și Îl necinstim pe Dumnezeu prin însăși râvna noastră de a-L sluji fără a-L cunoaște.
Când te confrunţi cu o situaţie dificilă și nu se întâmplă nimic în plan exterior, poţi totuși să
242