Page 243 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt
P. 243

știi că vei primi libertate și eliberare datorită concentrării tale continue asupra lui Isus Hristos. Datoria ta în slujire și în lucrare este să nu lași să se interpună nimic între tine și Isus. Există ceva care se interpune între tine și Isus în momentul de faţă? Dacă există, trebuie să depășești acea barieră, nu ignorând-o ca pe o supărare sau trecând pur și simplu peste ea, ci înfruntând-o și depășind-o în prezenţa lui Isus Hristos. Atunci însăși acea problemă și tot ce ai îndurat în legătură cu ea Îl vor slăvi pe Isus Hristos într-un mod pe care nu îl vei cunoaște niciodată până când nu Îl vei vedea pe El faţă în faţă.
Noi trebuie să fim în stare să „[zburăm] ca vulturii” (Isaia 40: 31), însă trebuie de asemenea să știm să coborâm. Puterea celui credincios stă în coborâre și în viaţa desfășurată jos în vale. Pavel spunea: „Pot totul în Hristos care mă întărește” (Filipeni 4:13), iar lucrurile la care se referea erau în cea mai mare parte umilitoare. Și totuși, stă în puterea noastră să refuzăm să fim umiliţi și să spunem: „Nu, mulţumesc, prefer să fiu sus pe munte cu Dumnezeu.” Pot eu să înfrunt lucrurile așa cum sunt ele cu adevărat în lumina realităţii lui Isus Hristos, sau lucrurile așa cum sunt ele cu adevărat îmi nimicesc credinţa în El și îmi provoacă panică?
4 OCTOMBRIE
Viziunea și realitatea
„...către cei... chemaţi să fie sfinţi...” (1 Corinteni 1:2).
Slavă lui Dumnezeu că poţi să vezi tot ce nu ai fost încă. Ai avut viziunea, dar nu ai ajuns încă sub nicio formă la împlinirea ei. Atunci când ne aflăm în vale, când dovedim dacă vom fi cei aleși, cei mai mulţi dintre noi dăm înapoi. Nu suntem tocmai pregătiţi pentru inflamaţiile și vânătăile pe care trebuie să le îndurăm pentru a putea fi modelaţi după imaginea viziunii. Am văzut ceea ce nu suntem și ceea ce dorește Dumnezeu să fim, dar suntem noi dispuși să fim modelaţi după imaginea viziunii ca să putem fi folosiţi de Dumnezeu? Dăltuirile se vor produce întotdeauna în cele mai comune și mai obișnuite moduri și prin oameni comuni și obișnuiţi.
Există momente când știm care este scopul lui Dumnezeu; dacă vom permite ca viziunea să fie transformată efectiv în caracter depinde de noi, nu de Dumnezeu. Dacă preferăm să ne relaxăm sus pe munte și să trăim în amintirea viziunii, atunci nu vom fi de niciun real folos în lucrurile obișnuite din care este alcătuită viaţa. Trebuie să învăţăm să trăim în conformitate cu ceea ce ne-a
fost arătat în viziune, nu să trăim pur și simplu într-o desfătare extatică și într-o reflectare
243


























































































   241   242   243   244   245