Page 318 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt

noastră firească nu trebuie să domnească – Dumnezeu trebuie să domnească în noi.
Refuzul de a ne întoarce la Dumnezeu în mod continuu stăvilește în dezvoltarea vieţii noastre spirituale. Există în viaţa noastră domenii ale îndărătniciei unde mândria noastră sfidează tronul lui Dumnezeu și spune: „Nu vreau să mă supun.” Ne divinizăm independenţa și îndărătnicia și nu le recunoaștem ca atare. Ceea ce Dumnezeu vede ca slăbiciune plină de încăpăţânare, noi numim tărie. Există domenii întregi din viaţa noastră care nu au fost încă aduse sub stăpânirea Sa, iar lucrul acesta nu poate fi făcut decât prin această întoarcere continuă la Dumnezeu. Încet, dar
sigur putem să predăm întregul teritoriu Duhului lui Dumnezeu.
29 DECEMBRIE
Dezertor sau ucenic?
„Din clipa aceea, mulţi din ucenicii Lui s-au întors înapoi și nu mai umblau cu El.” (Ioan 6:66).
Când Dumnezeu, prin Duhul Său și prin intermediul Cuvântului Său, îţi dă o viziune clară a voii Sale, trebuie să umbli în lumina acelei viziuni (vezi 1 Ioan 1:7). Chiar dacă s-ar putea ca mintea ta și sufletul tău să fie încântate de acea viziune, dacă nu umbli în lumina ei, te vei cufunda într-un nivel de robie pe care Domnul nostru nu l-a avut niciodată în vedere. Dacă vei fi „neascultător faţă de viziunea cerească” (Faptele apostolilor 26:19, NTR) la nivel mental, vei deveni rob al unor idei și concepţii care Îi sunt cu totul străine lui Isus Hristos. Să nu te uiţi la altcineva și să spui: „Păi dacă cutare poate să aibă concepţiile acelea și să prospere, eu de ce nu pot?” Tu trebuie să umbli în lumina viziunii care ţi-a fost dată. Nu te compara cu alţii și nu îi judeca – ceea ce fac ei este între ei și Dumnezeu. Când descoperi că una dintre concepţiile tale preferate și la care ţii cu fermitate este în contradicţie cu „viziunea cerească”, nu începe să polemizezi. Dacă faci asta, se va naște în tine un sentiment de proprietate și drept personal – lucruri pe care Isus nu a pus niciun preţ. El era împotriva acestor lucruri, considerându-le rădăcina a tot ceea ce Îi era străin – „...căci viaţa cuiva nu stă în belșugul avuţiei lui” (Luca 12:15). Dacă nu vedem și nu înţelegem acest lucru, este din cauză că ignorăm principiile fundamentale ale învăţăturii Domnului nostru.
Tendinţa noastră este să ne relaxăm și să ne desfătăm cu amintirea experienţei minunate pe care am avut-o atunci când Dumnezeu ne-a descoperit voia Sa. Însă dacă un standard nou- testamentar ne este revelat prin lumina lui Dumnezeu, iar noi nu încercăm să ne ridicăm la
înălţimea lui, sau nici măcar nu avem înclinaţie să facem lucrul acesta, atunci începem să alunecăm
318