Page 40 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt

Şi Samuel a răspuns: „Vorbeşte, căci robul Tău ascultă.“ (1 Samuel 3:10).
Simplul fapt că am ascultat cu atenţie un anumit lucru din partea lui Dumnezeu nu înseamnă că voi asculta tot ceea ce îmi va spune El. Eu Îi arăt lui Dumnezeu lipsa mea de dragoste şi de respect atunci când inima mea şi mintea mea nu sunt receptive la ceea ce îmi spune El. Dacă îmi iubesc prietenii, voi înţelege în mod instinctiv ceea ce doresc. Isus a afirmat: „Voi sunteţi prietenii Mei ...“ (Ioan 15:14). Oare în săptămâna aceasta am încălcat vreuna dintre poruncile Domnului meu? Dacă am conştientizat că e vorba de o poruncă dată de Isus, probabil că n-am încălcat-o în mod intenţionat. Însă mulţi dintre noi arătăm o mare lipsă de respect faţă de Dumnezeu prin faptul că nici măcar nu-I auzim glasul. E ca şi cum Dumnezeu nu ne-ar fi vorbit niciodată.
Obiectivul vieţii mele spirituale este acea unitate strânsă cu Isus Hristos, astfel încât să pot auzi întotdeauna glasul lui Dumnezeu, ştiind că şi Dumnezeu mă aude ne-ncetat (vezi Ioan 11:41). Dacă mă aflu într-o unitate strânsă cu Isus Hristos, Îl aud pe Dumnezeu în permanenţă fiindcă Îl ascult cu devotament. O floare, un copac sau un slujitor al lui Dumnezeu îmi pot transmite un mesaj din partea lui Dumnezeu. Ceea ce mă împiedică să ascult este preocuparea mea faţă de alte lucruri. Aceasta nu înseamnă că nu doresc să aud glasul lui Dumnezeu, ci că dedicarea mea este direcţionată în alte sfere ale vieţii mele. De pildă, sunt dedicat faţă de anumite lucruri, faţă de slujirea în care sunt implicat sau faţă de propriile mele convingeri. Dumnezeu poate spune tot ceea ce pofteşte, căci eu pur şi simplu nu-I aud glasul. Atitudinea unui copil al lui Dumnezeu ar trebui să fie întotdeauna: „Vorbeşte, căci robul Tău ascultă.“ Dacă nu mi-am cultivat acest gen de dedicare, voi auzi glasul lui Dumnezeu doar în anumite împrejurări. În alte ocazii, eu devin surd faţă de El fiindcă atenţia mi-e îndreptată spre alte lucruri – lucruri pe care consider că trebuie să le fac. Nu aşa ar trebui să trăiască un copil al lui Dumnezeu. Tu ai auzit glasul lui Dumnezeu azi?
14 FEBRUARIE
Disciplina ascultării
„Ce vă spun Eu la întuneric, voi să spuneţi la lumină; şi ce auziţi şoptindu-se la ureche, să propovăduiţi de pe acoperişul caselor.“ (Matei 10:27).
Uneori Dumnezeu ne trece prin experienţa şi disciplina întunericului pentru a ne învăţa să-I auzim glasul şi să I ne supunem. Bufniţa e învăţată să cânte noaptea, iar pe noi Dumnezeu ne acoperă „cu umbra mâinii Lui“ până când vom învăţa să-I auzim glasul (Isaia 49:2). „Ce vă spun eu la întuneric ...“ – când Dumnezeu te trece printr-o perioadă mai întunecată, fii cu băgare de seamă şi taci din
gură. Nu cumva traversezi o astfel de perioadă chiar în acest moment, în împrejurările în care te afli 40