Page 21 - AWEMAINTA
P. 21

Diaranson, 22 Mei 2019                                         AWEMainta                                                                    21




                                 Dia Internacional di Abeha;



       DNM ta enfoca riba preservacion di Abeha








       DEN un edicion anterior Directie
       Natuur en Milieu (DNM) a elabo-

       ra riba e rol di abehanan relaciona

       cu produccion di fruta y berdura.
       DNM e biaha aki  ta recorda  un y

       tur riba Dia Internacional di Abeha

       cu a celebra dia 20 di mei ultimo.
       Kico tur nos por haci pa preserva-

       cion di e especie aki na Aruba?
       Ken t’esun responsabel pa poliniza

       mayoria mata y flor? Kico ta su con-

       tribucion? Diferente sorto di bestia
       ta  poliniza  mata  y flornan,  pero e

       Abeha t’esun di mas importante.


                                                        di abehanan. Entre otro: Uzo di qui-              bes di deshaci di casnan di abeha,
       E populacion di abeha ta contribui

       cu 80% di produccion di nos cum-                 miconan uza pa combati insectonan                 resacata y realoca e casnan di abeha.
       indanan  den  un  manera  of  otro.              indesea pa hende, bacterianan, par-               Por haci uzo di otro tipo di pesticid-

       Abeha no solamente tin e funcion                 asitonan, matanan cu flor cu a dis-               anan mas biologico y/of natural.

       di  poliniza  flornan,  pero tambe  e            parse y awendia  tin menos dor  di                Di e manera aki nos por proteha e
       produccion di honing. Lamentable-                rosamento ta cabando cu abehanan.                 poblacion di abeha cu ta yuda pro-

       mente,  tin  diferente  factor  cu ta                                                              duci mayoria fruta y berdura.

       conduci n’e reduccion di e cantidad              Nos ta haci un yamada riba compa-                 Por yama un Imker, esaki ta un hen-
                                                        nianan encarga cu pesticida pa en-                de cu ta cuida abehanan. E persona

                                                                                                            aki ta tene su mes ocupa cu e pro-
                                                                                                            duccion di honing di e abehanan

                                                                                                            y hopi biaha ta yama nan pa bin

                                                                                                            salba un cas di abeha.
                                                                                                            Tin  programanan  di  preservacion

                                                                                                            manera  “Adopt-a-beehive” di  Cu-

                                                                                                            nucu Mondi Fierno na unda cu nan
                                                                                                            ta haci un yamada na famianan cu

                                                                                                            ta desea pone nan tereno disponi-
                                                                                                            bel pa realoca casnan di abeha ora

                                                                                                            ta necesario.

                                                                                                            DNM ta felicita tur Imker y tur cu
                                                                                                            ta reconoce e importancia di Abe-

                                                                                                            hanan riba Dia Internacional di
                                                                                                            Abeha.

                                                                                                            Bon pa sa: “1 Abeha mester bishita

                                                                                                            4 miyion flor pa produci 1 kilo di
                                                                                                            honing”.
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26