Page 15 - RDA 24 JAN 2017
P. 15

ta unico na mundo: emision di carbon ta wordo capta pa cultiva algen. E reunion cu
               TNO y diferente stakeholder a tuma luga siman pasa diahuebs na sede di Gobierno.


               Aunke un proyecto asina a wordo proba caba y ta cientificamente posibel, sinembargo
               no tin un laboratorio di e indole aki nan, esta den estilo industrial. E proyecto aki ta basa
               riba  un  acuerdo  cu  a  yega  na  dje  cu  CITGO  pa  crea  un  proceso  unda  ta  capta  e
               emision di carbon pa cultiva algen cual cu despues ta wordo uza pa diferente proposito
               comercial.


               Prome Minister Eman ta cataloga e proyecto aki no solamente como algo sumamente
               importante, pero tambe unico y nobo. “Pa Aruba desaroya un proceso asina ta nifica pa
               nos mes cu ta bay capta parti di e carbon cu ta sali for di e refineria loke ta cuadra cu
               nos pensamento di un refineria berde. Pero na mesun momento henter mundo ta bay
               mira  con  esaki  ta  posibel,  apesar  cu  den  e  proximo  100  añanan  lo  sigui  bay  tin
               procesonan cu ta keda emiti carbon. Pa e añanan aki ta importante pa crea procesonan
               cu ta recoge e carbon aki. Riba e tereno aki no tin hopi desaroyo ainda na mundo. Tin
               aplicacion cu nan ta hinca carbon bou di tera, pero nan ta hopi discuti. Pa bini cu e
               proyecto di algen, unda bida ta cuminsa, y cu lo hiba na algo nobo ta algo hopi unico.
               Pa Aruba mustra cu esaki ta posibel, hunto cu institutonan manera TNO, ta algo hopi
               grandi,” Prome Minister Eman cu hopi orguyo a bisa.


               Awor t’asina leu cu henter e proceso a wordo poni riba papel, incluyendo tur e fasenan
               cu mester pasa aden pa yega na ehecucion di e proyecto y e forma con ta bay lag’e
               funciona. “E ta un “pilot project” na nivel industrial.”  E trabounan probablemente lo bay
               ta  mesun  momento  den  ehecucion  cu  rehabilitacion  di  e  refineria  cuminsa.  Esaki  ta
               nifica cu denter di 18 luna ora cu e refineria cuminsa su operacion, por cuminsa capta
               parti di e carbon pa cuminsa cu e cultivo di algen. E por nifica un solucion importante pa
               tur e dañonan cu e emision di carbon ta haci. “Si esaki wordo concipia na Aruba, bo por
               imagina bo mes kico e impacto pa e reputacion di Aruba lo ta?”
   10   11   12   13   14   15   16