Page 3 - bon-dia-aruba-20190509
P. 3
A3
LOCAL Diahuebs 9 Mei 2019
Cambio di ley di supervision financiero (LAft) a yega parlamento
ORANJESTAD – Cu fe- cuminsa cu observa cu ta pidi referi na e exigencia actual cu obligacion na organo cu no ta
cha 7 di mei 2019 a yega nan debolbe e prome ver- miembronan di CAft no por pertenece na su teritorio, den
na Staten e proyecto di sion cu nan lo a ricibi dia 14 tabata riba un lista di cualkier e caso aki di Hulanda/Reino.
ley pa haci cambio den e di november 2018, pero RvA partido politico dentro di Re- Tambe RvA ta trece atrobe
Ordenanza encuanto Su- ta bisa cu nan no a haya esey ino Hulandes. Gobierno di su obhecion cu via e ley di
pervision Financiero, cu formalmente nunca y por Aruba ta comparti opinion Aruba aki ta crea un areglo di
ta encera e cambionan lo tanto no por debolbe. En cu gobierno Hulandes cu e disputa unda Raad van State
cu gobierno di Aruna a todo caso aparentemente e exigencia aki ta innecesari- ta haya facultad pa atende e
acorda cu gobierno Hu- documento tabatin dos ver- amente pisa, ya cu ta anterior asunto.
landes na november 2018, sion, loke ta splica (parti di) mandatarionan ta esnan cu
pa duna continuacion na e tardansa. por aporta hopi pasobra nan RvA ta observa tambe cu de
trabao di CAft. tin e experiencia specifico di facto ta limita ainda e ‘bud-
E cambionan den articulo 14 finanzas publico. Cu e cam- getrecht’ di Staten, ya cu den
Esaki pa efectua e cambionan inciso 2 ta encera e normanan bio aki e obhecion contra ex- tratamento di presupuesto
necesario pa establece e crite- pa deficit/surplus di presu- mandatario como miembro mester tene cuenta cu e po-
rionan pa presupuesto di go- puesto, cu pa 2019 ta poni di CAft lo ta for di mesa. sibilidad, cu si e proposicion
bierno di Aruba pa aña 2019, na 0,5% di GDP di deficit; no ta cumpli cu e normanan proyecto di ley aki ta implica
2020 y 2021. E entrega a tuma pa 2020 ta stipula un surplus RvA no ta keda sin observa pa deficit y surplus di e LAft, cu pa e periodo 2019 - 2021
lugar cu bastante retraso, pa- di 0,5% di GDP; y na 2021 cu e cambio di ley aki no ta gobierno por haya e obliga- lo tin un cuadro legal vigente
sobra inicialmente e acuerdo e surplus mester aumenta te haci nada pa e obhecionnan cion pa bin cu un version pa e trabao di supervision cu
tabata cu gobierno di Aruba 1% di GDP. E GDP lo ta al- cu RvA a vocifera na prome nobo di e ley. RvA ta kere cu CAft mester haci. Cu e entre-
ta percura pa e cambio di ley rededor di Afl. 5.000 miyon. momento caba, na 2015. tabata posible pa haci uso di e ga e siman aki tin perspectiva
keda aproba den parlamento Ta trata di e hecho cu e ley, oportunidad pa trece cambio pa e proyecto di ley keda trata
prome cu fin di 2018. Tambe ta bin un cambio den segun RvA, ta bay contra e cu ta atende e problemanan e luna aki ainda.
articulo 4, inciso 1, sub d, den principio di teritoraliadad, señala.
Tocante e proyecto di ley, cual ta elimina e palabranan den e sentido cu e ley no por
Raad van Advies (RvA) ta ‘of hebben gestaan’. Esaki ta otorga facultad ni impone Tratamento y aprobacion di e
Suspension definitivo di trabounan na Sero Cristal
ORANJESTAD - Pa loke e area, sea ta cobando santo, miti pa e cobamentonan aki sibel, mirando cu nan no tin prome momento cu a acerca
ta e maneho di cobamen- kibrando piedra of trahando sigui tuma luga pa diferente hindervergunning tampoco. nan. E siman aki ta mudan-
to di santo y kibramento bloki. motibo, primordialmente Consecuentemente nan mes- do tur nan ekiponan, (esaki
di piedra, Gobierno a sa pasobra varios di esakinan ta ter para tur actividad. a duro un poco mas tempo
di atende cu e preocupa- Oduber a splica cu desde aña contra ley y sa di e daño cu e cu nan a premira). Luna pasa
cion aki treci dilanti na pasa (2018) a notifica e gru- buraconan aki ta causa. Otro Bureau City Inspector, tabata e deadline pa finalisa
diferente ocasion, pa en- ponan aki cu e trabounan aki motibonan ta e aspecto di sa- DNM, DIP lo percura pa mudansa, sinembargo a con-
tre otro e fundacion Salba no ta cuadra cu e maneho lubridad y siguridad. control severo tuma luga, pa firma cu full e planta di traha
Sero Cristal, na serio. Ya di Gobierno, y tampoco cu evita cu esaki ta continua. beton a wordo muda pa Bar-
pa casi 1 aña caba Go- e Landsverordening Ruim- Adicionalmente, na decem- Importante pa accentua ta cadera, y e siman aki nan ta
bierno ta atendiendo cu telijke Ontwikkeling (LRO). ber tambe a anuncia e deci- cu Gobierno a ofrece alter- caba di muda otro material-
e situacion ak,i cu ta un A traves di e ROP ta deter- sion pa loke ta e ‘voorberei- nativa di operacion na otro nan.
problema pa entre 20 cu mina cu e area specifico aki dingsbesluit’ cual ta inclui cu sitio, manera na Barcadera,
30 aña caba. ta un area di naturalesa con- personanan cu ta haci uzo di cu ta designa como area in- Otro sitionan cu ta coba
serva y preserva. Despues di terenonan di mas di 750 me- dustrial, na e otro compani- Pa loke ta trabounan simi-
Den e caso specifico di Sero hopi aña di no a atende riba e ter cuadra, mester haci peti- anan y tambe Cala Romana. lar tumando luga na otro si-
Cristal / Babijn y e area aki, hindervergunning, Oduber a cion pa ‘aanleg vergunning’. Sinembargo, te cu e ultimo tionan rond aruba cu no ta
Oduber durante un confer- mustra e diferente gruponan Mester bisa cu gruponan cu reunion entre DIP y Cala cay den area destina pa natu-
encia di prensa a splica cu na cu nan no lo ricibi hinderver- ta coba manera Cala Roma- Romana siman pasa, no por a ralesa, pero cu ta terenonan
diferente ocasion a atende cu gunning pa sigui traha den e na, Best International Group identifica nan intencionnan, propio, nan mester a pidi un
esunnan cu ta eherce nan ofi- areanan aki. Banda di esaki, y Caribbean Beton mester a cual ta e motibo cu a tuma aanleg vergunning. E compa-
shi den e area aki. Ta papia di na december 2018 a anun- haci peticion pa esaki. E peti- un decision definitivo den nianan lo ricibi nan contesta
specificamente 3 compania: cia y notifica e companianan cionnan a wordo haci y reci- esaki. Den caso cu mira activ- y lo notifica/recorda nan di
Best International Group, di un overgangsfase di dos entemente a nenga e peticion idadnan tuma luga, lo imple- e fase transitorio di dos aña.
Cala Romana y Caribbean aña pa loke ta cobamento di aki di Cala Romana. Esaki menta boet inmediatamente Conhuntamente cu limita-
Beton. Cu ta e companianan tera. Pues ta papia 1 januari ta significa cu operacion di hunto cu Cuerpo Policial. Di cion y condicionnan den cual
principal cu tabata opera den 2021 cu Gobierno no lo per- Cala Romana ta bira impo- e forma aki a tuma e decision nan por sigui coba/ opera.
pa para algo cu ya caba for di
basta tempo tabata hopi toler- Pa conclui, Oduber a bisa
ante cune. cu no tabata facil pa Gobi-
erno atende cu e situacion
Pa loke ta trata e otro dos aki, cu ta encera actividadnan
companianan, Best Interna- cu tabata tuma luga pa hopi
tional Group a para tur nan tempo, pa cual tempo, fase
actividad na Babijn y ta haci- transitorio y alternativa tabata
endo nan operacion na otro aspectonan hopi importante
sitionan cu si tin permisonan pa yega na e punto aki. Pa-
necesario pa haci esaki, pa sobra no por para operacion
cual ta gradici e compania cu di un compania di un dia pa
tabata un di e prome pa tuma otro. Gabinete Wever-Croes
e paso aki. Actualmente ta a pone dilanti cu medio am-
den contacto cu DIP, cu a of- biente ta un prioridad, y e ba-
rece nan tereno na Barcadera lansa pa loke ta trata cuido di
den caso cu nan kier sigui den nos medio ambiente y flora
e industria di importacion. Pa y fauna ta importante, y por
loke ta Caribbean Beton, a mira esaki den e pasonan cu
duna tur sosten tambe desde ta tuma.