Page 3 - bon-dia-aruba-20190509
P. 3

A3
                                                                                                           LOCAL Diahuebs 9 Mei 2019

                     Cambio di ley di supervision financiero (LAft) a yega parlamento


            ORANJESTAD  –  Cu  fe-       cuminsa cu observa cu ta pidi  referi na e exigencia actual cu  obligacion na organo cu no ta
            cha  7  di  mei  2019  a  yega  nan  debolbe  e  prome  ver-  miembronan di CAft no por  pertenece na su teritorio, den
            na  Staten  e  proyecto  di  sion cu nan lo a ricibi dia 14  tabata riba un lista di cualkier  e caso aki di Hulanda/Reino.
            ley  pa  haci  cambio  den  e  di november 2018, pero RvA  partido politico dentro di Re-  Tambe  RvA  ta  trece  atrobe
            Ordenanza  encuanto  Su-     ta bisa cu nan no a haya esey  ino  Hulandes.  Gobierno  di  su  obhecion  cu  via  e  ley  di
            pervision  Financiero,  cu  formalmente  nunca  y  por  Aruba  ta  comparti  opinion  Aruba aki ta crea un areglo di
            ta  encera  e  cambionan  lo tanto no por debolbe. En  cu  gobierno  Hulandes  cu  e  disputa unda Raad van State
            cu  gobierno  di  Aruna  a  todo  caso  aparentemente  e  exigencia  aki  ta  innecesari-  ta  haya  facultad  pa  atende  e
            acorda  cu  gobierno  Hu-    documento  tabatin  dos  ver-  amente pisa, ya cu ta anterior  asunto.
            landes na november 2018,  sion, loke ta splica (parti di)  mandatarionan  ta  esnan  cu
            pa  duna  continuacion  na  e tardansa.                   por aporta hopi pasobra nan  RvA ta observa tambe cu de
            trabao di CAft.                                           tin e experiencia specifico di  facto  ta  limita  ainda  e  ‘bud-
                                         E cambionan den articulo 14  finanzas publico. Cu e cam-  getrecht’ di Staten, ya cu den
            Esaki pa efectua e cambionan  inciso 2 ta encera e normanan  bio aki e obhecion contra ex-  tratamento  di  presupuesto
            necesario pa establece e crite-  pa  deficit/surplus  di  presu-  mandatario  como  miembro  mester tene cuenta cu e po-
            rionan pa presupuesto di go-  puesto,  cu  pa  2019  ta  poni  di CAft lo ta for di mesa.     sibilidad, cu si e proposicion
            bierno di Aruba pa aña 2019,  na  0,5%  di  GDP  di  deficit;                          no ta cumpli cu e normanan  proyecto di ley aki ta implica
            2020 y 2021. E entrega a tuma  pa 2020 ta stipula un surplus  RvA  no  ta  keda  sin  observa  pa deficit y surplus di e LAft,  cu pa e periodo 2019 - 2021
            lugar cu bastante retraso, pa-  di  0,5%  di  GDP;  y  na  2021  cu e cambio di ley aki no ta  gobierno  por  haya  e  obliga-  lo tin un cuadro legal vigente
            sobra inicialmente e acuerdo  e surplus mester aumenta te  haci  nada  pa  e  obhecionnan  cion  pa  bin  cu  un  version  pa e trabao di supervision cu
            tabata  cu  gobierno  di  Aruba  1% di GDP. E GDP lo ta al-  cu RvA a vocifera na prome  nobo di e ley. RvA ta kere cu  CAft mester haci. Cu e entre-
            ta percura pa e cambio di ley  rededor di Afl. 5.000 miyon.  momento  caba,  na  2015.  tabata posible pa haci uso di e  ga e siman aki tin perspectiva
            keda aproba den parlamento                                Ta trata di e hecho cu e ley,  oportunidad pa trece cambio  pa e proyecto di ley keda trata
            prome cu fin di 2018.        Tambe ta bin un cambio den  segun  RvA,  ta  bay  contra  e  cu  ta  atende  e  problemanan  e luna aki ainda.
                                         articulo 4, inciso 1, sub d, den  principio  di  teritoraliadad,  señala.
            Tocante  e  proyecto  di  ley,  cual  ta  elimina  e  palabranan  den e sentido cu e ley no por
            Raad  van  Advies  (RvA)  ta  ‘of hebben gestaan’. Esaki ta  otorga  facultad  ni  impone  Tratamento y aprobacion di e

                                   Suspension definitivo di trabounan na Sero Cristal


            ORANJESTAD  -  Pa  loke  e area, sea ta cobando santo,  miti  pa  e  cobamentonan  aki  sibel, mirando cu nan no tin  prome momento cu a acerca
            ta e maneho di cobamen-      kibrando  piedra  of  trahando  sigui  tuma  luga  pa  diferente  hindervergunning  tampoco.  nan. E siman aki ta mudan-
            to  di  santo  y  kibramento  bloki.                      motibo,    primordialmente  Consecuentemente nan mes-     do  tur  nan  ekiponan,  (esaki
            di  piedra,  Gobierno  a  sa                              pasobra varios di esakinan ta  ter para tur actividad.    a  duro  un  poco  mas  tempo
            di  atende  cu  e  preocupa-  Oduber a splica cu desde aña  contra ley y sa di e daño cu e                          cu nan a premira). Luna pasa
            cion  aki  treci  dilanti  na  pasa (2018) a notifica e gru-  buraconan aki ta causa. Otro  Bureau   City   Inspector,  tabata  e  deadline  pa  finalisa
            diferente  ocasion,  pa  en-  ponan aki cu e trabounan aki  motibonan ta e aspecto di sa-  DNM,  DIP  lo  percura  pa  mudansa, sinembargo a con-
            tre otro e fundacion Salba  no  ta  cuadra  cu  e  maneho  lubridad y siguridad.       control severo tuma luga, pa  firma cu full e planta di traha
            Sero  Cristal,  na  serio.  Ya  di  Gobierno,  y  tampoco  cu                          evita  cu  esaki  ta  continua.  beton a wordo muda pa Bar-
            pa  casi  1  aña  caba  Go-  e  Landsverordening  Ruim-   Adicionalmente,  na  decem-  Importante  pa  accentua  ta  cadera, y e siman aki nan ta
            bierno  ta  atendiendo  cu  telijke Ontwikkeling (LRO).  ber  tambe  a  anuncia  e  deci-  cu  Gobierno  a  ofrece  alter-  caba  di  muda  otro  material-
            e  situacion  ak,i  cu  ta  un  A  traves  di  e  ROP  ta  deter-  sion pa loke ta e ‘voorberei-  nativa  di  operacion  na  otro  nan.
            problema  pa  entre  20  cu  mina  cu  e  area  specifico  aki  dingsbesluit’ cual ta inclui cu  sitio,  manera  na  Barcadera,
            30 aña caba.                 ta un area di naturalesa con-  personanan cu ta haci uzo di  cu  ta  designa  como  area  in-  Otro sitionan cu ta coba
                                         serva y preserva. Despues di  terenonan di mas di 750 me-  dustrial,  na  e  otro  compani-  Pa  loke  ta  trabounan  simi-
            Den e caso specifico di Sero  hopi aña di no a atende riba e  ter cuadra, mester haci peti-  anan y tambe Cala Romana.  lar tumando luga na otro si-
            Cristal / Babijn y e area aki,  hindervergunning, Oduber a  cion  pa  ‘aanleg  vergunning’.  Sinembargo,  te  cu  e  ultimo  tionan  rond  aruba  cu  no  ta
            Oduber  durante  un  confer-  mustra e diferente gruponan  Mester  bisa  cu  gruponan  cu  reunion  entre  DIP  y  Cala  cay den area destina pa natu-
            encia di prensa a splica cu na  cu nan no lo ricibi hinderver-  ta  coba  manera  Cala  Roma-  Romana siman pasa, no por a  ralesa,  pero  cu  ta  terenonan
            diferente ocasion a atende cu  gunning pa sigui traha den e  na, Best International Group  identifica  nan  intencionnan,  propio, nan mester a pidi un
            esunnan cu ta eherce nan ofi-  areanan  aki.  Banda  di  esaki,  y  Caribbean  Beton  mester  a  cual  ta  e  motibo  cu  a  tuma  aanleg vergunning. E compa-
            shi den e area aki. Ta papia di  na  december  2018  a  anun-  haci peticion pa esaki. E peti-  un  decision  definitivo  den  nianan lo ricibi nan contesta
            specificamente  3  compania:  cia y notifica e companianan  cionnan a wordo haci y reci-  esaki. Den caso cu mira activ-  y  lo  notifica/recorda  nan  di
            Best  International  Group,  di  un  overgangsfase  di  dos  entemente a nenga e peticion  idadnan tuma luga, lo imple-  e fase transitorio di dos aña.
            Cala  Romana  y  Caribbean  aña pa loke ta cobamento di  aki  di  Cala  Romana.  Esaki  menta  boet  inmediatamente  Conhuntamente  cu  limita-
            Beton. Cu ta e companianan  tera.  Pues  ta  papia  1  januari  ta  significa  cu  operacion  di  hunto cu Cuerpo Policial. Di  cion y condicionnan den cual
            principal cu tabata opera den  2021 cu Gobierno no lo per-  Cala  Romana  ta  bira  impo-  e forma aki a tuma e decision  nan por sigui coba/ opera.
                                                                                                   pa para algo cu ya caba for di
                                                                                                   basta tempo tabata hopi toler-  Pa  conclui,  Oduber  a  bisa
                                                                                                   ante cune.                   cu  no  tabata  facil  pa  Gobi-
                                                                                                                                erno  atende  cu  e  situacion
                                                                                                   Pa  loke  ta  trata  e  otro  dos  aki, cu ta encera actividadnan
                                                                                                   companianan,  Best  Interna-  cu  tabata  tuma  luga  pa  hopi
                                                                                                   tional  Group  a  para  tur  nan  tempo,  pa  cual  tempo,  fase
                                                                                                   actividad na Babijn y ta haci-  transitorio y alternativa tabata
                                                                                                   endo  nan  operacion  na  otro  aspectonan  hopi  importante
                                                                                                   sitionan cu si tin permisonan  pa  yega  na  e  punto  aki.  Pa-
                                                                                                   necesario  pa  haci  esaki,  pa  sobra no por para operacion
                                                                                                   cual ta gradici e compania cu  di un compania di un dia pa
                                                                                                   tabata un di e prome pa tuma  otro.  Gabinete  Wever-Croes
                                                                                                   e  paso  aki.  Actualmente  ta  a pone dilanti cu medio am-
                                                                                                   den contacto cu DIP, cu a of-  biente ta un prioridad, y e ba-
                                                                                                   rece nan tereno na Barcadera  lansa pa loke ta trata cuido di
                                                                                                   den caso cu nan kier sigui den  nos  medio  ambiente  y  flora
                                                                                                   e industria di importacion. Pa  y fauna ta importante, y por
                                                                                                   loke  ta  Caribbean  Beton,  a  mira esaki den e pasonan cu
                                                                                                   duna tur sosten tambe desde  ta tuma.
   1   2   3   4   5   6   7   8