Page 117 - FOTBAL PAGINI ISTORIE 1909-2002
P. 117

FOTBAL ISTORIE




                                L|Z|RESCU,  DANIEL (1934),        individuală și  un  deosebit  simț  tactic.  Atacant,  la
                                n.  la  București.  Profesor  de  început, apoi mijlocaș, a îndeplinit, și într-un caz și
                                educație fizică. A jucat fotbal la  în  celălalt,  rolul  jucătorului-coor donator.  Cea  mai
                                „Rapid”  București,  la  juniori,  bună  performanță  a  sa,  din  perioada  „Poli”
                                între  1947-1949.  În  perioada   Timișoara, a fost câștigarea Cupei României, ediția
                                1953-1955, a activat la Giurgiu,  1957-1958.  Între  1967-1972  a  activat  la  UTA
                                la  echipa  Fabricii  de  zahăr   reprofilându-se  pe  postul  de  fundaș  central  și
                                „Popa  {apcă”.  Ca  antrenor,  a  libero.  Cu  echipa  arădeană  a  câștigat  două  titluri
                                funcționat trei ani, 1957-1960,   conse cutive  de  campion  național  (în  1968-1969,
              în cadrul formațiilor studențești bucureștene „Medi -  1969-1970)  și  înscrie  în  palmares  eliminarea,  în
              cina”  și  „{tiința”.  {ef  al  Comisiei  sport-turism  la  toamna  lui  1970,  a  celebrei  echipe  olandeze
              UASCR,  1964-1967,  vicepreședinte  al  Biroului  de  „Feyenoord” Rotterdam, în CCE. A jucat o singură
              Turism pentru Tineret, 1967-1972,  instructor și șef  dată în repre zentativa națională și a avut un mare
              serviciu  organizatoric  la  CNEFS,  1972-1974,     număr  de  prezențe  (327)  în  Divizia  A.  După
              devine, din 1974, secretar al FRF, funcție în care și-  retragerea din activitatea competițională ca jucător,
              a  concentrat  eforturile  pentru  emanciparea      a  lucrat  un  timp  ca  antrenor  1972-1975,  la
              fotbalului  nostru  pe  planul  performanței,  pentru  „Constructorul”  Timișoara  și,  între  1975-1977,  la
              creșterea gradului de competitivitate internațională  UMT,  după  care  s-a  dedicat  exclusiv  profesiei  de
              și  recon siderarea  muncii  cu  schimbul  de  mâine.  inginer în cadrul Uzinei Mecanice din Timișoara, de
              Este  de  remarcat  contribuția  sa  la  punerea  în  unde s-a și pensionat. Maestru emerit al sportului.
              practică  a  ideii  concentrării  timpurii  a  valorilor  în
              cadrul clubului „Luceafărul” București – veritabilă                    LIMONA, GHEORGHE (1925-
              „fabrică”  de  jucători  pentru  marea  performanță  –                 1988), n. la Livezi – Macedonia
              fiind unul dintre fondatorii acestui club. În aceeași                  (Grecia).  Arbitru  internațional.
              calitate, a fost și conducătorul echipei naționale de                  Economist.  A  jucat  fotbal  la
              juniori la CM din Australia, în 1981, unde tricolorii au               „Venus”  Călărași,  „Phönix”
              cucerit  medalia  de bronz.  Între  1982-1987,  a  fost                București și CSU București. A
              președinte al Clubului „Rapid” București, apoi vice -                  debutat  în  arbitraj  în  1953  și
              președinte la „Gloria” Bistrița, 1987-1988, vicepre -                  până în 1975 (an în care a pus
              ședinte la „Flacăra” Moreni, 1988-1989, inspector   fluierul în cui), a oficiat la un impresionant număr de
              general  în  FRF,  1990-1992  și,  din  1992,  secretar  partide: 1 104 (746 la centru și 358 la linie), dintre
              general  al  LPF,  până  în  pri măvara  anului  1999,  care  76  au  fost  internaționale  și  1  028  în  com -
              militând  pentru  o  cât  mai  depli nă valorificare  a  petițiile interne (217 numai în prima divizie). În 1968
              potențialului fotbalistic național în cadrul organiza -  a  devenit  arbitru  internațional,  iar  în  iunie  1971  a
              toric al campionatului divizionar A.                pri mit  și  ecusonul  FIFA.  În  palmaresul  său  sunt
                                                                  înscrise,  printre  altele:  două  finale  ale  Cupei
                                LERETER,     IOSIF    (1933),     României,  alte  două  finale  ale  Cupei  Balcanice,
                                n.  la  Oțelul  Roșu,  jud.  Caraș-  meciuri importante în cadrul competițiilor continen -
                                Severin.  Inginer  mecanic.       tale  inter-țări,  inter-cluburi  și  la  turneul  final  de
                                Prima  legitimație  a  avut-o  la  juniori UEFA, în Scoția, în 1970, partide în cadrul
                                Oțelul  Roșu,  în  1949.  În      CMU  din  România  –  1972  și  Franța  –  1974;
                                perioada  1956-1967,  a  evoluat  numeroase derby-uri bucureștene, meciuri cu miză
                                la  „Poli teh nica”  Timișoara,   mare din campionatele Iugoslaviei și al Turciei. De
                                remarcân du-se prin tehnica sa    trei ori, în 1970, 1973 și 1975, a fost declarat cel
   112   113   114   115   116   117   118   119   120   121   122