Page 13 - arpia 27
P. 13
degringoladă. De fapt, n-a atât alogenii cât și băștinașii lemnului, de celuloză și hâr-
urmat, ci a fost reluată, cu ticăloșiei românești. tie, dotate cu tehnologie de
ura răzbunării partidelor is- Justiția n-a văzut nimic, n-a ultimă oră și având o cifră
torice, reînființate brusc, auzit nimic și n-a știut nimic mare la exportul de lemn
față de anii ‘50, ani care până în ziua în care și-a dat prelucrat, mai ales de
dispăruseră demult, dar nu seama că poate fi (și chiar mobilă sculptată.
și din memoria lor, și cu este!) o putere deasupra Sistemul educațional a fost
lăcomia puterii, cea care oricărei puteri și poate, în făcut praf, atât prin pro-
orbește și sugrumă. Nici cârdășie cu vârfurile politice grame școlare idioate, prin
ceilalți, neistoricii, emanați conducătoare, cu manuale alternative haotice
de revoluție, n-au fost mai corporațiile care au pătruns și prin eliminarea aproape
breji. Unii au început imediat pe teritoriul româ- totală a istoriei naționale
privatizările frauduloase, nesc distrugând sau aca- din școli, prin degradarea
ceilalți le-au continuat și parând absolut tot: limbii și umilirea ei în fața
sporit, dar nu în folosul serviciile publice și de rețea, limbii engleze etc. etc., cât și
țării, ci în cel al lor în care consumatorii sunt prin elaborarea unor legi ale
buzunare și ale acoliților lor. captivi, sistemul bancar, educației permisive pentru
Așa au apărut bogații pământul, economia, impostori și distrugători de
României, devalizând patri- resursele pământului, cultură, prin liberalizarea
moniul național și conștiințele și cerul, să facă disciplinei școlare și a re-
umplându-și buzunarele din tot ce vrea, mai exact ce vor spectului, prin eliminarea
visteria statului, din băncile noii stăpâni. Ei, politicienii, uniformelor, a regulilor de
românești sugrumate în străinii și o parte dintre comportament civilizat și a
primii ani și acaparate de justițiari au devenit, peste tuturor normelor și
sucursale ale băncilor noapte, deopotrivă, dum- realizărilor care au făcut, în
străine… nezeii, patronii și teroriștii trecut, de-a lungul anilor, ca
Încet, încet, dar sigur, româ- românilor, golind țara de învățământul românesc să
nescul a fost sufocat și ani- orice vlagă, cufundând-o în fie unul dintre cele mai efi-
hilat de capitalul străin, care analfabetism și făcându-i pe ciente și mai performante
nu dorea altceva decât cei care au mai rămas pe din Europa.
cotropirea resurselor țării, acasă să accepte jugul, frâul Noilor stăpâni (vizibili sau
distrugerea rapidă a și umilința. din umbră) nu le-a convenit
economiei românești și a Parlamentul a făcut și a ca populația Românei să fie
instituțiilor statului, în nu- votat legi în favoarea lor și educată, impunând, în acest
mele statului de drept și în detrimentul românilor, a sens, fel de fel de normative
transformarea României acceptat tot felul de și de birocratisme inutile și
într-o țară fără economie, retrocedări reale sau imag- stupide și cultivând cultul
fără industrie, fără resurse, inare, tot felul de mișmașuri rugăciunii, al smereniei, al
ci doar într-o piață de des- cu fondul locativ, cu acceptării sorții și umilinței,
facere. Peste 1200 de între- pământul, pădurile și în schimbul fericirii de pe
prinderi au fost rase de pe resursele țării, fără să miște lumea cealaltă. Desigur,
suprafața pământului, ma- un deget. Cea mai mare românii sunt un popor cred-
joritatea dintre ele fiind parte a pădurilor noastre incios, dar de aici până la
dotate cu tehnologie nouă, seculare, protejate cândva umilință endogenă,
cumpărată din Vest, pe bani de statul român, au fost rase renunțare la onoare, la dem-
grei, și vândută, apoi, de de pe suprafața pământului nitate, la apărarea valorilor
către băștinașii fără Dum- românesc și transportate cu civilizației românești, ar tre-
nezeu, de către alogenii și trailere în Austria, deși, bui să fie o cale lungă sau,
străinii fără scrupule, tot înainte de 1989, România mai exact, o trecere
străinilor, ca fier vechi, pe dispunea de o mulțime de imposibilă. Pentru că „nu e
bani din care s-au înfruptat combinate de prelucrare a totuna leu să mori, sau
Aeronautica - ARPIA , nr.27, septembrie, 2020 9
