Page 2 - Revista Atletism, iunie 2004

Olimpiada - o adevărată istorie

Re\nvierea Jocurilor Olimpice n-ar fi fost posibil=

f=r= acea minune a Stadionului Panathinaikos
|n vechiul mod de gândire ale elenilor, fiecare ora[ \n dezvoltare ar iubite de to]i romanii. La \nceput aduse \n Corint (dup= 146 \.H.), ele s-
trebui \mbog=]it cu factori care contribuie la progresul urbei: drumuri, au r=spândit, …\n centrul teatrului dionisian s-a ridicat o aren= de
libr=rii, ap=, sistemul de ap= [i canalizare, temple, dar [i s=li de marmor=". |n timpul lui Adrianus (76 - 138 d.H.), tunelurile stadionului
gimnastic=, din moment ce gimnastica [i muzica, [tiin]e educa]ionale (intrarea [i ie[irea atle]ilor) asem=n=toare tunelurilor celorlalte
importante dup= Platon, erau [tiin]e "date de Zei". {i Zeii erau iubitori stadioane elene, erau foslosite "pentru h=ituirea animalelor s=lbatice [i
de art=. De fapt, Atena era regina tuturor ora[elor elene [i cele mai pentruconducerea lorspre aren=…".
cunoscute s=li de gimnastic= ale ei erau Academia, Lyceum, |n perioada ocupa]iei franceze (1204), stadionul a fost folosit pentru
Kinosarghes. Cea mai evenimente asem=n=toare. Au avut loc
magnific= realizare dintre [i unele schimb=ri \n Aren=; au ap=rut
toate minunile artistice a fost duelurile dintre cavaleri, luptele lor pe
Stadionul Panathinaikon. stadion. |n timpul ocupa]iei turce,
Lycourgos, orator, politician evenimentele din stadion au \ncetat [i
[i conduc=tor al Atenei, arena a fost folosit= pentru
prieten [i coleg al lui depozitarea gunoiului, [i ca p=[une. |n
Demostene, a contribuit la 1774, podul stadionului Ilissos -
dezvoltarea artistic= [i Panathinaikos a fost distrus, deoarece
structural= a Atenei. Cu pietrele au fost folosite la construirea
mare entuziasm, el a unui zid turcesc. |n acela[i timp,
\ m b o g = ] i t o r a [ u l c u ]=ranii din zon=, lipsi]i de o educa]ie
monumente ce descriu general=, au distrus \n timp statuile [i
re\ntoarcerea fostelor glorii. tribunele din marmur=, pentru a-[i
El a \nfiin]at o sal= de construicase.
gimnastic= la Lyceum [i o S=p=turile din 1869 - 1870 s-au
sal= de lupte cu un teatru datorat unui arhitect german, Ernst
dionisian din piatr=. Printre Ziller. Sprijinit de Regele George,
aceste lucr=ri s-a aflat [i acesta a descoperit anticul stadion, de
Stadionul Panathinaikos.Locul unde trebuia s= fie \n=l]at Stadionul fapt centrul arenei. |n timpul s=p=turilor s-au descoperit câte dou=
Panathinaikos i-a apar]inut lui Deinias, care l-a f=cut cadou ora[ului busturi ale lui Hermes f=cute din marmur= de la Penteli, dou= la
Atena. Se \ntinde \ntre dou= dealuri - Arbettus [i o zon= numit= Agra, \nceputul por]iunii drepte, ce erau folosite la sus]inerea "Isplinx" - ului
"unde iubitorii de soare [i-ar face jur=mintele". Vâlceaua natural= [i alte dou= la sfâr[it, folosite pentru startul probei cursei "diablos".
dintre cele dou= dealuri, un loc ideal, acoper= zona lui Lycourgos [i Lungimea total= a locului neted era de 204,07 m, l=]imea de 33,36 m [i
stadionul s-a \n=l]at aici (330 - 329 \.H.) pentru a g=zdui Concursurile lungimea stadionului era de 184,30 m (300 de picioare Attiki). El avea
Panateniene. Acestea s-au ]inut pân= atunci \n ora[ul Echelides al lui 50 de rânduri \n tribune, ce primeau 50.000 de spectatori, cu [apte sc=ri
Attiki, \ntre Piraeus [i Herakleion (lâng= Moschato), unde se afla un alt \ntre tribune la interior, [i cu 11 pe p=r]ile exterioare.Cum s-a f=cut
stadion.|n ceea ce prive[te construirea faimoasei Arene, iat= ce spune o restaurarea ? Datorit= personalit=]ii lui Vikelas, primul pre[edinte al
inscrip]ie: "Eudemas, cet=]ean al Atenei, din Platees, a oferit 1.000 de Academiei Olimpice Interna]ionale, [i dorin]ei tuturor grecilor, \n
perechi de boi pentru nivelarea stadionului [i ora[ul \l premiaz= cu 1894, prin]ul Constantine al Greciei a hot=rât s= realizeze "visul [i
aprecierea sadeosebit=…" himera" de a re\nvia Jocurile Olimpice Moderne \n Atena, \n 1896.
Timp de 4 ani, din 140 d.H. [i 144 d.H., marele binef=c=tor al Hellas- |ntre 1894 [i 1896, cu ajutorul arhitectului Anastasius Metaxas (1862 -
ului, Herod Attikus, a ordonat construirea unui stadion pentru 1937), stadionul Panathinaikos a fost restaurat \n marmur=. Unic \n
Concursurile Panateniene. Iat= ce spun istoricii despre aceast= lume: "550 de lucr=tori au muncit din greu zi [i noapte, 200 la stadion,
ini]iativ=: "Voi, atenieni [i viitori oaspe]i ce ve]i veni, [i atle]i care vor 150 la carierele de marmur= Penteli, 60 la carierele Piraeus, de unde se
concura, pl=nuiesc s= v= primesc pe to]i \ntr-un stadion nou f=cut din aduceau pietre pentru funda]ie"Costul nemai\ntâlnit de 1.000.000
marmur=". {i chiar s-a ]inut de cuvânt. |n acea perioad= de 4 ani a drahme a fost suportat de binef=c=torul na]ional Giorgios Averof (1819
muncit din greu [i a fost un veritabil sponsor. "{i-ar cheltui marile lui - 1899), un emigrant din Alexandria, deoarece \n acea perioad= Hellas
bog=]ii f=r= nici o ezitare, ridicând monumente [i institu]ii era falimentar.Anastasius Metaxas, arhitectul stadionului, decan al
extraordinare spre binele tuturor"- afirm=scribiiacelor timpuri. obiectelor istorice panateniene, Kavadias, \mpreun= cu directorii
Pausanias C=l=torul (secolul doi) a fost uimit când a v=zut acea minune [colilor arheologice str=ine, membrii ai Comitetului Stadionului, au
uria[=: "Stadionul este situat \n Ilissos, este f=cut din marmur= de la muncit din greu pentru a restaura "Visul Alb". "F=r= restaurarea
Penteli [i este o minun=]ie pentru ochii oricui. A fost o minune a stadionului, orice speran]= de reu[it= - chiar [i pu]in - a primelor Jocuri
minunilor din punct de vedere al frumuse]ii estetice [i al m=re]iei, [i Olimpice Moderne ar fi de neimaginat, [i nu am fi martorii acestor
pentruFilostratos:"Ooper=a omului, deasupratuturorminunilor". jocuri magnifice..." - scriauoamenii timpurilor.
|n post-perioad= roman=, stadionul a devenit o aren= roman=, un loc ce |nc= o dat= s-a dovedit c= Hellas poate face miracole, când este condus
g=zduiaduelurile [iluptele cu animale: "Resping=toarele spectacole de un vis…

Tor]a se aprinde la Olimpia
|n ultimele 6 decenii, stadionul Panathinaikos a devenit centrul de unde porne[te, \ntr-un lung periplu, faimoasa tor]= olimpic=, spre
locul de desf=[urare al J.O. Flac=ra trebuie aprins= \ntr-o ceremonie cu totul special=, de la Soare, \n fosta Olimpia, [i apoi e transportat=, pe un
drum special, spre stadionul Panathinaikon. A[a se procedeaz= [i \n cadrul Jocurilor
Olimpice de iarn=. Deci, din 1936, stadionul Panathinaikon este punctul de plecare
al fl=c=rii olimpice. Aceast= ceremonie atrage \ntotdeauna mult= lume [i presupune
un anumit num=r de ceremonii culturale [i atletice. Festivitatea din 1996 a fost
deosebit de important=, deoarece se \mplineau 100 de ani de la re\nvierea Jocurilor
Olimpice. Stadionul de marmor= era plin, \n timp ce purt=torii tor]ei erau ova]iona]i
de sute de mii de oameni, \n timp ce duceau flac=ra olimpic= de la locul de na[tere al
ei, pe parcursul cunoscut, spre Atena. |n 1996, pentru prima dat= \n istoria J.O., doi
atle]i care suferiser= transplanturi de rinichi, au purtat tor]a. "Atletismul nu
\nseamn= doar victorie, dar [i participare". Acesta era mesajul lor. |n acela[i an,
stadionul Panathinaikos a mai g=zduit o ceremonie extraordinar=, \n cadrul c=reia
1 olimpicii greci, \nving=tori la edi]ia din 1996, au fost onora]i de guvernul [i de
poporulgrec, fiindu-le \nmânate distinc]ii.