Page 4 - Revista Atletism, iunie 2004

Victoria lui Louis a dat o nou= speran]= poporului grec

Mar]i 29 martie 1896, pe stadionul Panathinaikos, s-a scris una dintre cele mai glorioase
pagini ale atletismului mondial. Cursa de Maraton a dep=[it orice a[tept=ri. Din ziua \n care un ]=ran de
23 de ani din Maroussi a câ[tigat locul 1 pe obositorul traseu pe care alergase Phidippides \n 490 \.H., tot
tineretul din lume ([i poporul grec) au descoperit o nou= speran]= pentru un viitor mai bun.Pân= \n ziua
aceea, atletismul era considerat un hobby al oamenilor boga]i. Atle]ii erau de obicei studen]i, \ntr-o
perioad= \n care pentru a studia la Universitate trebuia s= ai mul]i bani. Atletismul era pentru aristocra]i,
ofi]eri [i cei de sânge albastru un mod de a-[i petrece timpul liber [i un mod prin care ob]ineau
recunoa[terea social=, prin premiile ob]inute la atletism.Tinerii s=raci erau condamna]i la o lupt= f=r=
sfâr[it pentru a supravie]ui. Oricum, unul dintre ace[ti tineri s=raci, un adev=rat copil al poporului,
]=ranul Spyridon Louis, care trudea c=rând apa de la Maroussi la Atena, a f=cut schimbarea. Prin victoria
sa \n cursa de Maraton, el a trimis un mesaj tuturor copiilor s=raci din lume, acela c= drumul spre glorie
era acum larg deschis tuturor. De atunci, atletismul a \ncetat de a mai fi un privilegiu al celor boga]i, ci de a
fi [i un drept nu doar al celor cu bani, dar [i cu talent.Când b=iatul din Maroussi cu nr. 17 a intrat pe
stadionul Panathinaikos dup= o alergare de 2h58:50, el nu a r=sturnat doar barca, el nu a d=râmat doar
zidurile f=cute de clasa aristocrat= \n atletism, ci a devenit speran]a \ncarnat= a poporului grec, care
trecea prin momente dificile \n aceast= perioad=.Victoria lui Spyridon Louis este un eveniment care
simbolizeaz= lupta agonizant= a alerg=torului Phidippides, care anun]a victoria Atenei democrate [i
civilizate asupra invadatorilor barbari. Aceasta a c=p=tat un nou \n]eles pentru Hellas, a c=rui mare parte
era \nc= aflat= \n sclavie. Acum Hellas era pe cale de a deveni din nou centrul lumii civilizate [i al
atletismului.Faptul c= un grec a ie[it \nving=tor la un eveniment atât de simbolic a fost salutat de \ntreaga
comunitate interna]ional= atletic=, [i de fapt a unit conduc=torii [i oamenii micului stat, \ntr-o perioad= \n
Spyridon Louis care se \ncerca g=sirea unei c=i de cre[tere economic= a ]=rii [i de reg=sire a demnit=]ii na]ionale.In aceste
condi]ii, victoria lui Spyridon Louis \mpreun= cu realizarea viziunii lui Pierre de Coubertin [i Dimitri
Vikelas de a re\nvia Jocurilor Olimpice, au adus o nou= speran]= poporului grec; un popor unit pentru
Olimpiada din1896 [iunit[iacum, pentruOlimpiadadin 2004.

Veritabila premier= olimpic=

Adev=rata premier= a Olimpiadelor moderne a avut loc \n 1896, la Atena. |n program au figurat \ntreceri la 11 discipline, dar
canotajul [i yachtingul nu s-au putut desf=[ura, datorit= condi]iilor meteorologice nefavorabile. Patru sporturi (cu 23 de probe)
s-au desf=[urat pe stadionul Panathinaikos: atletism, gimnastic=, ridicarea greut=]ii [i lupte. Alte 20 de probe din 5 sporturi au
fost g=zduite la Atriumul Zappeion (tirul,scrima), pe pista de ciclism de la Neo Faliro (ast=zi stadionul Karaiskakis), la piscina
Zeadin Piraeus (\notul) [itenisul pe terenul special amenajat laOlympic ZeusPillar.
Printre primii campioni olimpici ai Jocurilor moderne: F. Burke (SUA) la 100 m [i 400 m, australianul E. Flack la 800 m [i
1.500 m, T. Courtis (SUA) la 110 m garduri. Maratonul a revenit grecului Spyridon Louis. Al]i atle]i americani - W. Hout-pr=jin=,
E. Klark-lungime, I. Connoly-triplusalt, R. Garret la disc [i greutate. Germanul K. Schauman s-a impus la lupte, englezul L. Elliot
laridicarea greut=]ii cu o mân=[idanezulW.Jensen la ridicarea greut=]ii cu ambele mâini.
Prologul J.O. a avut loc pe 24 martie 1896, când bustul lui Georgios Averof a fost prezentat \n afara stadionului Panathinaikos.
Jocurile au \nceput la 25 martie, care este o dubl= s=rb=toare pentru Hellas - Buna Vestire a Fecioarei Maria [i Revolu]ia din
1821[is-au\ncheiat la 3aprilie.
La primele Jocuri Olimpice moderne au participat 311 sportivi
din 13 ]=ri: Grecia, S.U.A., Germania, Anglia, Fran]a, Danemarca,
Austria, Australia, Bulgaria, Elve]ia, Ungaria, Italia [i Chile. 81
sportivi str=ini [i 230 din Hellas. Zeci de mii de spectatori au urm=rit
zilnic din tribune \ntrecerile olimpice. Maratonul a fost urm=rit, pe
parcurs [i \n stadion de peste 100.000 de spectatori. La deschidere, 8
forma]ii grece[ti, cu un total de 400 de instrumente muzicale,
conduse de marele compozitor Spyros Samaras, au cântat imnul
olimpic, pe versurilemarelui poet KostisPalamas.
Jocurile Olimpice au fost o surs= de inspira]ie pentru muzicieni,
compozitori, scriitori, pictori, sculptori [i pentru to]i arti[tii \n
general. Atmosfera pl=cut= care a cucerit stadionul Panathinaikos a
fost punctul de plecare al re\nvierii Olimpiadelor, |n acela[i timp,
lumea a fost \ncântat= de ospitalitatea [i capacit=]ile orgnizatorice
ale unei na]iuni atât de mici. Bine\n]eles, marele eveniment a fost Maratonul [i victoria lui Louis. Alerg=torii au mai intrat pe
Panathinaikos \nc= de dou= ori \naintea primelor Jocuri moderne. Pe 11 februarie, G. Gregoriou de la clubul Ethnikos a f=cut o
\ncercare de a alerga 40 km, pe traseul de la Maraton la stadion. Cursa lui era important=, deoarece toate gropile drumului erau
neastupate, [i erau multe. S-au \nceput imediat lucr=rile de restaurare. Asfaltul nu ap=ruse \nc= \n Grecia, drumurile erau
acoperite cu pietricele, netezite cu un compresor. Un incident ciudat a avut loc pe 30 martie 1896, \n ziua urm=toare dublei
victorii la Maraton a grecilor (Louis-Vasilakos, sosit al doilea). O grecoaic= s=rac=, dar puternic= m=r[=luitoare (de la Piraeus
la Atena), Stamata Revithi (sau Melpomeni) a \ncercat s= alerge de la satul Maraton la stadionul Panathinaikos. Premiul era o
slujb= la Prim=ria din Atena. Ziarele au comentat mult \ndr=zneala femeii. Ea a reu[it s= ajung= \n zona Evangelismos, aproape
de Panathinaikos, \n 5ore, darapoia disp=rut.
3