Page 3 - Revista Atletism, iunie 2004

Jocurile Olimpice din Atena anului 1906
Stadionul Panathinaikon devenise templul atletismului J.O. din 1906 a luat fiin]= S.E.G.A.S. (numit= ulterior S.E.A.G.S.), cea mai
grecesc [i toate competi]iile importante se desf=[urau \n perimetrul veche Federa]ie de atletism. La moartea lui Georgios Averof (1899) s-a
s=u. |n 1906, la doar doi ani dup= edi]ia g=zduit= de ora[ul descoperit c= acesta l=sase 20% din averea sa \n scopul termin=rii
american St. Louis, J.O. au fost organizate \n stilul anului 1896, ca lucr=rile de renovare (cu marmur=) ale stadionului. |n 1905 s-au construit
omagiu adus acelui an. Baronul Pierre de Coubertin nu a agreat [i intrarea \n stadion [i vestiarele. Jocurile Olimpice, "f=r= frontiere", cum
nici nu a sus]inut aceste \ntreceri revenite la Atena, dar istoricii erau numite de str=ini, [i "myd-Olympics" cum le numeau grecii
ajunseser= un eveniment important \n prima decad= a celui de al XX-lea
secol. S-a dovedit c= stadionul Panathinaikos a g=zduit o competi]ie
bazat= pe ideea celui mai m=re] grec din Europa [i primul pre[edinte al
Comitetului Olimpic Interna]ional, Dimitrios Vikelas, competi]ie ce avea
s= influen]eze hot=râtor dezvoltarea institu]iei Jocurilor Olimpice.Pavlos
Manitakis, un istoric al atletismului grec spune c=: "cu mult \nainte de a fi
recunoscute [i acceptate de c=tre oficiali, aceste Jocuri Olimpice neglijate
se bucurau de un succes imens. Ele au salvat idealurile olimpice, care la
edi]iile din 1900 [i 1904 au fost grav afectate, \ncât chiar [i sus]in=torii
\nfoca]i ai Olimpiadelor deveniser= \ngrijora]ide viitorul Jocurilor".
Cu alte cuvinte, stadionul Panathinaikos, complet \n marmur=, a
reprezentat un sprijin imens pentru mi[carea olimpic=. Ceremonia de
deschidere a avut loc pe 9 aprilie, \n prima Duminic= dup= Pa[te, fiind
urm=rit= de peste 60.000 de oameni. Au fost prezen]i 900 de sportivi.
Programul a cuprins 5 zile de \ntreceri (13, 15, 16, 17, 18 aprilie), iar
Ceremonia de \nchidere s-a desf=[urat \n 19 aprilie. Dintre cele 11 probe
de atletism, 4 au avut loc pe stadionul Panathinaikos. S-au mai desf=[urat
concursuri de ridicare a greut=]ii, lupte, gimnastic=. |n total - 77 de probe,
sus]in c= exact aceste Jocuri au salvat adev=ratul spirit olimpic, din la care au participat sportivi din 17 ]=ri.
moment ce Olimpiada din 1900 de la Paris, ca [i cea din 1904 de la Au impresionat pentatlonul, cursa de 5
St. Louis au fost orice altceva, dar nu Jocuri Olimpice, totul Mile, probe de mar[ [i aruncarea suli]ei.
desf=[urându-sepe fundalul unui veritabil circ comercial.Pân= la Medaliile au revenit francezilor, grecilor,
americanilor [i germanilor. |nving=tori
din tab=ra gazdelor: N. Alibrandis -
gimnastic=, G. Alibrandis - c=]=ratul pr
frânghie, N. Georgantas - aruncarea
pietrei, D. Tofalos - ridicarea greut=]ii.
s
Ni se emnaleaz= [i prezen]a unor atlete
din Grecia, care au ob]inut medalii de
aur. Pre[edintele Comitetului Olimpic
Interna]ional, baronul Pierre de
Coubertin, nu a fost prezent la \ntreceri.
Oricum, ini]iativa greac= a folosit mult Pierre de Coubertin
mi[c=rii olimpice. Num=rul vizitatorilor
str=ini a fost extraordinar de mare pentru acea perioad=. Se estimeaz= c=
au vizitat Atena \n aceste zile peste 25.000 de oameni, dintre care 5.000
veni]i din America [i din Europa, iar restul din \ntreaga Grecie, sau din
statele vecine.

Olimpiadele zapeliene
Dup= terminarea Jocurilor antice din 393 d.H., mo[tenirea olimpic= nu s-a uitat. Grecii au fost \ntotdeauna credincio[i viziunii clasice
[i dovada este organizarea Olimpiadelor Zapeliene. Rena[terea \n Vest a fost \n principal bazat= pe larga r=spândire a culturii elene clasice [i pe
contribu]ia important= a scolasticilor greci, care s-au refugiat \n Vest, dup= c=derea Constantinopolului. La baza \nv=]=turilor lui Aristotel [i
Platon, civiliza]ia european= modern= a fost structurat= [i, mai târziu accentuat= de descoperirile s=p=turilor de la fosta Olimpie, ajungându-se
astfel la ideea re\nvierii Jocurilor Olimpice. |n 1837, ]ara lui Letrines a organizat Jocurile Olimpice locale. |n 1843, binef=c=torul na]ional,
Evangelos Zappas (1800 - 1865) a devenit un suporter (atât din punct de vedere financiar, cât [i spiritual) al " \ntemeierii Olimpiadelor", cu
scopulde a le promova [ipentru "unificarea stateloreuropene prinJocurile Olimpice", având ca centru Grecia.
Olimpiadele Locale sau Zapeliene au fost g=zduite \n 1859 la Pia]a Loudovikou sau Kotzia, \n 1870 [i 1875 pe stadionul Panathinaikos
[i \n 1889 la Sala de gimnastic= Central= (Fokianos). Despre a doua Olimpiad= Zapelian= din 1870, de pild=, s-au scris urm=toarele: "Mâine,
duminic= 15 noiembrie, Jocurile vor fi ]inute pe anticul stadion Panathinaikos".Au fost aproape 20.000 de spectatori, \ngr=m=di]i \n jurul
stadionului [i pe dealurile \ncpnjur=toare. Organizarea a fost \ncredin]at= de c=tre Comitetul Olimpiadei lui Enig din Germania, vechi angajat al
Palatului din regatul lui Othon. Manager al atle]ilor a fost antrenorul Daniel Tziotis. Programul a \nceput la ora 13,00 [i s-a \ncheiat trei ore mai
târziu. Au fost prezen]i \ntreaga familie regal=, mini[trii [i celelalte personalit=]i oficiale. |naintea probelor s-a desf=[urat o ceremonie
religioas=, urmat= de "Polychronion" [i de imnul olimpic al lui Orfanidis, profesor la Universitate. Apoi, cei 31 de concuren]i califica]i, \n
prezen]a arbitrilor, au jurat: "promit s= concurez onorabil, \n conformitate cu regulile, f=r= nici o \n[el=ciune". Programul a cuprins cursa
"diavlos", s=ritura \n lungime la groapa de nisip, lupte, aruncarea suli]ei la ]int=, s=ritura cu pr=jina, c=]=ratul pe frânghie, c=]=ratul pe pr=jin=
[i r=zboiul-trac]iunii (individual).Premiile au fost \nmânate câ[tig=torilor de c=tre familia regal=. Locul 1 a primit o ghirland= de m=slin [i 100
de drahme, locul al doilea - o ramur= de m=slin [i 50 de drahme, iar locul trei - o ramur= de laur [i 25 de drahme. Presa acelei perioade a subliniat
c= Olimpiada din 1970 de pe stadionul Panathinaikos a fost un succes din punct de vedere al organiz=rii, \n ciuda numeroaselor dificult=]i.
"Spectacolul a fost m=re] [i a onorat poporul elen. Lini[tea [i ordinea au domnit peste aceast= \ntrecere. Dorim ca la viitoarele Jocuri Olimpice s=
fim martorii unui spectacol [i mai grandios, spre a \mplini scopul m=re] al marelui om Evangelos Zappas".A 3-a Olimpiad= Local=, sau
Zapelian= din 1875 a fost "o ceremonie arhaic=, \n magnificul spirit cu adev=rat elen, [i locuitorii Atenei s-au delectat pe 18 mai, de la ora 17, pe
stadionul Panathinaikos" Comitetul Jocurilor a fost alc=tuit din F. Ioannou, G. Makkas, Athan, Roussopoulos, profesor la Universitate, iar
managerul J.O. a fost Ioannis Fokianos, p=rintele gimnasticii elene. Probele desf=[urate: diavlos, triplusalt, s=ritura \n lungime, lupte,
aruncarea discului, aruncarea suli]ei, s=ritura cu pr=jina, c=]=ratul pe frânghie, c=]=ratul pe pr=jin=. Au participat 24 de concuren]i, \mbr=ca]i
cu pantaloni lungi albi [i c=ma[= alb=, [i nu \n uniforma de acroba]i, ca \n 1870. Premiile \nmânate de vicepre[edintele Comitetului Olimpic: o
ghirland= de m=slin [i 150 drahme pentru locul 1, o ramur= de m=slin [i 50 de drahme pentru locul secund. Diplomele au fost tip=rite mai târziu [i
\nmânate \n luna februarie a anului urm=tor. S-a scris totu[i c= Olimpiada din 1875 a fost un e[ec: au lipsit oficialii, arbitrii au fost ignoran]i, iar
dezordinea de pe stadion a impresionat nepl=cut. "Jocurile nu au mai avut m=re]ia celor de alt= dat=" Responsabilitatea e[ecului a purtat-o I. 2
Fokianais, care a fostumilit [inevoit s=p=r=seasc=Atena, plecând ca antrenorde gimnastic= la Thessaloniki.