Page 53 - Et in Arcadia Ego -Mima

erau trimişi pe diferite perioade de timp, de obicei
un an, în producţie să înveţe de la clasa muncitoare

ce-i aia munca. Alţii pur şi simplu au fost daţi afară

pentru că aveau o origine socială nesănătoasă.
În anul 1953 eram student în anul IV şi

locuiam în căminul aflat în cazarma fostei gărzi

regale de pe lângă palatul regal. Clădirea a fost
demolată în locul ei construindu-se sala palatului.

Într-o zi împreună cu trei colegi ne-am refugiat într-

o cameră şi ne-am apucat să jucăm poker, încuind
uşa. La un moment dat cineva bate la uşă şi ne

strigă. Noi facem pe mortul în păpuşoi.

Respectivul, coleg de-al nostru, un oarecare Gh.
Baizat, informator, nu se lasă strigă că ne-a văzut

prin gaura cheii şi că ştie că jucăm poker. Într-un

târziu a renunţat, dar a doua zi am fost chemaţi la
tov. Marin Bârjega, pe atunci secretar UTC, care

ne-a criticat aspru. Noi, vorbiţi deja, am negat

vehement, întrebând de unde ştie el că jucam poker,
că poate că juca şi el, şi aşa am scăpat relativ uşor.

Vreau să spun că turnătorii erau mulţi, şi eram

departe de a-i şti pe toţi. Mi-am dat seama că
fiecare activist, indiferent de poziţia în care se află

avea proprii informatori.

Cum am să uit vreodată sala de festivităţi a
institutului din strada Maior Ene nr. 12, sus în

dealul Spirii, (acum demolată), plină ochi de

studenţi şi cadre didactice adunaţi cu convocatorul.
Cum să uit prezidiul avându-l în frunte pe cel mai

51