Page 34 - 1-60
P. 34
Cătălina Popescu-Chiselet
-34-
Adio!
Sufletul mi-e trist, lacrima se scurge-n amintire.
De ce mă cert cu Luna, când totu-i amăgire?
Frumoasă-a fost iubirea, dar stelele s-au stins.
O patimă mi-e viața - oprește-mă Lună din plâns!
S-au dus visele noastre, roua de pe flori.
Ți-am oferit iubirea - mi-ai dăruit ninsori.
Ți-am luminat privirea - mi-ai întărit speranța.
Ți-am susținut curajul - tu m-ai iubit cu viața…
Frumoasă-a fost iubirea, de vise ancorată,
Plecarea ta la cer, mă lasă-ngenunchiată.
Un vis sublim a fost, trăit cu frenezie.
Poveste-ntr-un cuvânt. Azi, numai poezie…
