Page 10 - Revista arpia 25
P. 10

acesta se bucură (cu toate că     tern...                            avion  trimotor  (realizat  de
             lucrurile nu stăteau absolut      „Realitățile de azi se perindă     către  firma  Ford  din  SUA  și
             deloc într-o asemenea cheie       mai  repede  ca  visurile  de      reasamblat pe teritoriul bri-
             pozitivă, ba, dimpotrivă) din     odinioară..”,  scria  Bibescu      tanic), chiar cu numele aces-
             partea  vectorilor  principali    înr-un  material  publicat  de     tuia - „Contele de La Vaulx” -
             ai  societății  acelei  vremi,    Revista „Aripi”. Și avea drep-     și se încumetă să efectueze,
             anume:  regalitate,  partide      tate.  Dacă  în  țară,  prințul-   la  bordul  lui,  alături  de
             politice, guvern și, de ce nu,    aviator  Bibescu  va  lucra  de    maiorul Traian Burduloiu, lo-
             până la urmă, opinia publică      zor alături de Gheorghe Ne-        cotenentul  Radu  Beller  și
             însăși.                           grescu - fondator al primului      mecanicul englez John Hunt,

                                               batalion românesc de tancuri       unul dintre zborurile rămase
             În  același  timp,  pentru  că    și,  din  februarie  1941,  ge-    definitiv înscrise nu doar în
             menționam,            anterior,   neral de escadrilă aeriană în      destinul personal al fiecărui
             noțiunea de multidimension-       rezervă - la constituirea re-      participant în sine, ci și în is-
             alitate de gândire și acțiune     gulamentului           necesar     toria  aviației  românești  și
             a    prințului    român,      el  desfășurării,     pe    traseul    mondiale,               pentru
             reușește să consacre, pentru      Madrid-București-Madrid,  a        consecințele lui deosebit de
             prima dată de la înființarea      Cupei  „Principele  Bibescu”,      dramatice  -  este  vorba,  evi-
             Federației        Aeronautice     pe  plan  mondial  apare,  la      dent,  despre  zborul  Paris-
             Internaționale (la data de 14     data  de  1  ianuarie  1931,  o    Delhi. Cu toate că prințul nu
             octombrie  1905,  la  Paris),     nouă         premieră          a   apleca        urechea         la
             adevărata poziție și rolul ei     președintelui  român  al  FAI,     superstițiile  lumii  privind

             unic  în  cadrul  extins  al      rod  al  vizionarismului  său      influența negativă, pe care o
             politicii  aeriene  a  lumii.  De  impresionant,  anume,  cel        avea botezarea avionului cu
             fapt, Bibescu nu vede nici ca     dintâi  ghid  pentru  rutele       numele unui pilot decedat în
             pe  niște  rotițe  neinter-       aeriene             comerciale     condiții  tragice,  soarta  va
             sectabile  și  nici  într-un  ra-  internaționale. România era,      glăsui  strident,  din  nou,
             port  nefast  de  subordonare     astfel,  adin  nou,  părtașă,      aidoma unei păsări cu dinți
             aerocluburile  naționale  în      datorită  personalității  de-      amenințători  de  metal.  De
             raport  cu  entitatea  globală    osebit  de  active  și  bine       astă  dată,  însă,  George
             FAI,  ci,  dimpotrivă.  Privite   intenționate  a  lui  George       Valentin  Bibescu  nu  a  mai
             drept      entități     statale   Valentin Bibescu, la scrierea      găsit nicio fărâmă de putere
             reprezentative, cu personali-     și  progresul  marii  istorii      de a o stăpâni... Martha vibra,
             tate   proprie,     aeroclubul    aeronautice a lumii...             pentru prima oară în viața ei,
             fiecărei țări în parte trebuia                                       la destinul propriului ei soț...
             să devină o voce ascultată și     În amintirea fostului său bun
             respectată de toate celelalte     prieten  și  președinte  al        Un prim semn concret al fap-

             puteri ale Aerului. Din aceste    Federației        Aeronautice      tului că ceva anume se va în-
             considerente,  putem  afirma      Internaționale  în  perioada       tâmpla a fost amânarea, din
             faptul că gura de oxigen pro-     1924-1930,  contele-aviator        considerente  finaciare,  a
             fund  reformatoare  numită        Henri  de  la  Vaulx  (a  cărui    zborului  echipajului,  zbor
             George  Valentin  Bibescu  se     deviză de viață fusese „Totul      care,  inițial,  fusese  stabilit,
             instaurase,  deja,  cum  nu  se   prin    dragoste.”),    prințul    pe data de 6 aprilie a anului
             poate  mai  bine,  la  forul  ex-  român Bibescu își botează un      1931,  de  pe  aeroportul

             8                                 Aeronautica - ARPIA , nr.25, iulie,  2020
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15