Page 26 - Viața Noastră Nr.13 2020

JURNAL analist istoric

(continuare din numårul trecut) Andrei Marga. O simbiozå
Dup" ce constat" c" „în multe
]"ri ale eurozonei nu mai exist"
irlandezi pro pun „Euroexit” (Bren- istoricå: Europa ßi Israelul
ast"zi de fapt democra]ie”, istoricii

dam Simms, Benjamin Zeeb, Eu-
ropa am Abgrund, C.H. Beck, democra]ia luat" în serios. erea a ceea ce este !i a scopului”
München, 2016). Italienii au dat în Peste toate, istoricul ger- Uniunii Europene (The Trou-
ultimii ani un vot important eu- man Andreas Wirsching ble with Europe, Nicholas
roscepticilor, iar pre!edintele are dreptate când scrie c" Brealey, London, Boston
francez m"rturisea c", în cazul „integrarea (european") 2016). La asemenea
unui referendum, în Fran]a rezul- în forma tradi]ional", cauze, antidotul nu mai
tatul ar fi „frexitul”. ca proiect postbelic poate fi conven ]ional.
Asemenea indicii atest", îns", o specific vesteuropean, De curând, cel mai pro-
seam" de fapte. este, în orice caz, la filat economist euro-
Bun"oar", unii europeni sunt pri- sfâr!it. Timpul s"u a pean al orei, Thomas
zonierii reprezent"rilor anacronice trecut, într-o epoc" în Piketty (Pour une traite
ale statului. Ei cred c" statul care trebuie stabilite de democratization de
na]ional ar fi la cap"tul puterilor, din nou priorit"]ile” l’Europe, Seuil, Paris,
iar opticile suprastatale ar avea cu- (Demokratie und Global- 2017), a dat, împreun" cu
vântul în mod exclusiv. isierung.Europa seit 1989, colaboratorii s"i, un diag-
Se cuvine, îns", asumat" dis- C.H. Beck, München, 2015). nostic deloc ezitant situa]iei !i
tinc]ia dintre stat ca !i coordonare În!i!i narativii Uniunii Europene, a dus mai departe acuzarea de
a activit"]ilor unei comunit"]i na - începând cu descrierea istoric" !i c"tre Habermas a „autocra]iei
]io nale !i stat ca impunere a conceptele ei orientatoare, trebuie postdemocratice” ce s-a instalat în
grani]elor în"untrul Uniunii Eu- schimba]i. Uniunea European".
ropene. Ultimul, „statul controlor”, „Blocada gândirii” este vizibil" Tocmai în contextul schi]at mai
î!i poate reduce ponderea, dar în diferite ]"ri. În multe dintre ele sus, resimt drept datorie s" abor-
„statul ordonator” r"mâne con - exist" oameni interesa]i s"-!i dez mai direct rela]ia Europa – Is-
di]ie a func]ion"rii democra]iei. men]in" pozi]iile ob]inute în rael. O fac în acest volum convins
Adev"rul este c" nici aparatele birocratice !i c" nu numai istoria multimilenar"
Uniunea European" nu de propagand" sau în a evreilor, ci !i Israelul actual con-
poate fi func]ional" di- economia darwinian" stituie parteneri de dezbatere !i
zolvând statele na]io n- ce a ocupat terenul, surse importante de înv"]are pen-
ale ca ordonatoare ale care mai cred c" „isto- tru europeni. O fac, a!adar, în trei
rezolv"rii de probleme ria s-a sfâr!it”, iar ceea coordonate majore: simbioza cul-
proprii !i impunându- ce este reprezint" sin- tural" europeano-evreiasc" din
le din afar" ce s" fac". O gura posibilitate. studiul de început al volumului de
nou" rela]ie între ini]ia- Spus direct, Uniunea fa]" (Cultura european" !i evreii),
tive na]ionale !i valori European" nu se mai viitorul lumii (studiul Lumea
universale trebuie elab- poate ap"ra decât geometriei variabile a supraputer-
orat" ast"zi dincoace !i schim bând profund ilor) !i viitorul statului Israel (din
de statul autarhic, dar !i organizarea ei actual" studiul final al volumului de fa]"
de cosmopolitismul ide- prin democratizare. Viitorul Israelului). În prima parte
ologic ce i s-a opus. Statul na]ional - care a volumului argumentez în fa -
Nu mai este u!or s" este acum în curs de voarea osmozei europeano-evre -
faci ast"zi plauzibil" recuperare în diferite ie!ti din cultura european". În a
ideea c" democra]ia protejeaz" le- locuri, odat" cu recon- doua parte l"muresc formele noi !i
galitatea, drepturile !i libert"]ile. solidarea rolului parlamentului actuale pe care le ia antisemitismul
Te contrazic repede cele ce se pe- na]ional, ca depozitar al suveran- în Europa. În a treia parte ar"t c"
trec în democra]ii existente: desfig- it"]ii - nu devine etnostat cât" de mult consacrata inventivitate
urarea legilor !i procedurilor, vreme subiectul voin]ei politice nu cultural" a evreilor continu" cu
dispre]ul meritocra]iei !i expansi- este redus la vreun grup etnic, iar ini]iative intelectuale majore în
unea mediocrit"]ii, amatorismul procedurile de decizie sunt ale zilele noastre. În a patra parte
organizat tocmai în numele luat în democra]iei propriu-zise. abordez viitorul Israelului ca stat
de!ert al ata!"rii la universalismul În mod interesant, chiar eco no - de drept ata!at democra]iei meri-
valorilor. Dar nimeni nu te poate mi!tii resimt nevoia democrati z" - tocratice, sus]inut de inova]ie
opri s" gânde!ti riguros rii. Prestigiosul economist britanic tehnico-!tiin]ific" !i dezvoltare
democra]ia îns"!i !i s" faci dis- Roger Bootle nu a recomandat bre - economic" exemplar", de capaci-
tinc]ia dintre democra]ia redus" la xitul, dar nici nu s-a ferit s" spun" tate de ap"rare bazat" pe in-
alegerea periodic" a reprezen- lucrurilor pe nume. El vorbea de teligen]" !i de o politic" extern"
tan]ilor !i „democra]ia ca form" de patru cauze ale „crizei Europei”: elaborat" !i pus" în aplicare de oa-
via]"”. Democratizarea nu rezolv" „natura fundamental ne de mo cra - meni de calificare cert"”. (Din
toate problemele oamenilor, dar tic" a Uniunii”, structura institu ]io - prefa]a la volumul Andrei Marga,

nici o alt" form" de conducere nu nal" neadecvat", „decizii proas te” Europa !i Israelul. O osmoz" is-
rezolv" atât de multe precum ale celor care conduc, „neîn ]eleg - toric", Rao, Bucure!ti, 2020, 320 p.)

26 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 26.11.2020