Page 27 - Viața Noastră Nr.13 2020

JURNAL personalitå]i evreie[ti

Saul Leizer

Rosalind Elsie Franklin

descoperirea structurii ADN

Rosalind Elsie Franklin (1920- venit !i Teza ei de Doctorat. Apoi
1958) a fost o cercet"toare de prim a lucrat la Paris la Centrul de
rang, remarcabil", care a ajutat la Cercet"ri #tiin]ifice. Aici a lucrat
fundamentarea studiului !i în]e - la schimbarea aranjamentelor ato -
legerii moderne a Geneticii. Cerce - milor de c"rbuni atunci când sunt
t"rile ei au permis lui James transforma]i în grafit. În 1950 a
Watson !i Frances Criek s" rezolve lucrat la Kings College din Lon-
structura ADN-ului înc" în 1957. dra unde a început s" lucreze în
Pe lâng" expertiza ei în structura cadrul Unit"]ii de Biofizic" a
molecular" a ADN-ului, Rosalind Consiliului de Cercet"ri Medicale.
Franklin a fost un expert !i în alte Aici !i-a direc ]ionat activitatea
dou" domenii !i anume - efectele asupra structurii ADN (Acidul
c"ldurii asu pra microstructurii Dezoxiribonucleic) descoperind
c"r bunelui care a inclus schimb" - cele dou" forme, o form" cristal- ap"rut o problem" de s"n"tate. I-
rile care au loc în timpul con- in" A !i o form" umed" B !i au ap"rut dou" tumori în ab-
versiei unor c"rbuni în c" ambele for meaz" domen. Ea, chiar !i în timpul
grafit, cât !i analiza canti- lan]uri, alc"tuind o spi- tratamentului, a continuat s" lu-
tativ" a ultrastructurii ral" dubl". În 1953 s-a creze, iar grupul a continuat s"
ARN (Acid Ribonucleic) mutat la Birbeck Col- produc" rezultatele ei. În 1957
!i TMV (virusul moza- lege din Londra unde boala i s-a agravat datorit" ex-
icul tutunului). avea s" lucreze pân" la punerii la radia]ii X. Înainte s"
Franklin Rosalind Elise cap"tul vie]ii !i aici a moar" a împ"r]it o parte din bani
s-a n"scut într-o familie ajuns la concluzia c" la rudele ei !i cea mai mare parte
evreiasc" engle z". Tat"l ambele forme de ADN a l"sat s" fie folosit pentru orga-
ei, Arthur Ellis Franklin, au structurå de formå he- niza]iile de caritate. La 16 aprilie
a fost bancher !i om politic licoidalå - dublå spiralå \n 1958 a murit la Chelsea, Londra de
liberal iar pe mama ei o jurul unui ax central. Ea a bronhopneumonie !i cancer ovar-
chema (Walley) Franklin Mu - continuat s" exploreze ARN ian. Prima contribu]ie important"
riel. Ambii p"rin]i aveau o \naltå (Acidul Ribonucleic), o molecul" a ei, a fost prezentarea moleculei
educa]ie [i con! tiin]å socialå. Ei au cu importan]å la fel de central" de tip A !i de tip B. Deasemeni, a
ajutat la salvarea refugia]ilor evrei pentru via]" ca !i ADN. Ea a de- specificat cantitatea de ap" în mol-
din Eu ro pa, care au sc"pat de naz- scoperit c" moleculele ecul", fiind prima care a
i!ti, în special, de la Kindertrans- de protein" sunt aran- formulat aceasta !i care a
port. Rosalind a demonstrat jate sub form" de elice. constituit baza modelului
apti tudini !colare excep]ionale, În 1958 a lucrat în SUA molecular. Rosalind Elsie
fiind îndr"gostit" de matematic" !i !i a fost invitat" s" prez- Franklin nu a fost nicio-
avea un interes deosebit pentru inte modelul de virus dat" nominalizat" la Pre-
Cricket !i Hochei. Ea a urmat mozaic al tutunului, miul Nobel de!i lucrarea
!coala de fete St. Paul, unde se VMT, elaborat de ea; ei a avut un rol crucial în
preda fizicå !i chimie, unde a ex- acesta a fost ulterior o descoperirea structurii
celat în mod deosebi !i în acela!i premier" !i o mare ADN care împreun" cu
timp, a înv"]at limbile latina, ger- atrac]ie a expozi]iei de munca ulterioar", a dus la
mana, franceza, iar în particular, virusologie de la Târgul ob]inerea Premiului No -
limba ebraic". De fiecare dat" Mondial de la Bruxelles bel în 1962 de cåtre James
câ!tiga Premiile anuale !i având 6 care s-a deschis la 17 aprilie la o zi Watson, Francis Crick !i

distinc]ii a ob]inut o burs" pentru dup" ce Rosalind a murit. Mau rice Wilkins. Normele Premi-
Universitate. Rosalind Franklin a Referitor la via]a personal" - ea ilor Nobel interzic nominaliz"ri
urmat cursurile Univ. din Cam- nu accepta credin]a unei vie]i postume. Aaron Klug, colegul lui
bridge. A primit o burs" de cerc- dup" moarte. Ea spunea c" nu Rosalind, a fost câ!tig"torul Pre-
etare cu care s-a al"turat vede nici un mo tiv s" credem c" miului Nobel pentru chimie în
laboratorului de chimie-fizic", un creator de protoplasm" sau de 1982 pentru dezvoltarea micro-
condus fiind de Prof. Ronald Har- materie primar" s" aib" vreun scopiei electronice cristalografice
rish, un viitor laureat al Premiului motiv s" fie interesat de rasa !i elucidarea structurii biologice
Nobel pentru chimie. De la acest uman" ne semni ficativ". Rosalind proteice a acidului nucleic, lucrare
laborator pleac" ca ofi]er de cerc- a f"cut multe excursii - în Fran]a, având la bazå exact cercetarea lui
etare-asistent din cadrul Asocia]iei în †ara Galilor, în Norvegia !i Rosalind. Lui Franklin Rosalind i
britanice de cercetare a utiliz"rii SUA. Ea nu a avut o rela]ie intim" s-au executat mai multe busturi
c"rbunelui, la clasificarea sa !i pro- cu nimeni, evitând o prietenie cu din bronz !i s-au fixat multe pl"ci
ducerea de dispozitive pentru sexul opus. La jumåtatea anului comemorative la Institute [tiin]i f-
m"!tile de gaze, lucrare care a de- 1956 în timpul unei c"l"torii i-a ice de mare prestigiu.

26.11.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 27