Page 23 - Viața Noastră 3 dec 2020

JURNAL de Ziua României

Paul Farkas

Ce-†i doresc eu †ie...

Acum, în preajma anivers!rii ten]! "i în]elegere a celui diferit în
Zilei Na]ionale a României, stau "i "coala nou! care m-a adoptat cu
m!-ntreb ce a" putea ura românilor bra]ele deschise aici pe t!râmul
"i ]!rii spre binele tuturora din †!rii Sfinte.
România "i de pretutindeni. Am reu"it împreun! cu al]i is-
Întâi "i-ntâi le doresc s!n!tate, raelieni de origine român! sau
prosperitate "i continu! dezvoltare neromân! s! cre!m poduri de tre-
a societ!]ii "i a indivizilor în parte. cere de la o cultur! la alta, de la un
Le doresc în]elegere "i lini"te su- \nv!]!mânt la altul, f!r! a fi del-
fleteasc! "i mai presus de toate ega]i de nimeni sau f!r! a fi
doresc României pace pe frontul chema]i de nicio institu]ie "i de Paul Farka[ (dr.) Moshe B.
european "i mondial. niciun fel de câ"tig material. Da, se Itzhaki, Radu †uculescu
Fiind cet!]ean israelian mândru pot face aceste leg!turi "i f!r! bani!
de noua mea patrie de aproape 35 Îmi aduc aminte de "coala doc- le aduci aminte c! sunt "i lucruri
de ani, nu pot s! nu fiu mândru "i toral! pe care am ini]iat-o la UBB bune "i vrednice în via]!.
de mo"tenirea spiritual! din ]ara cu în]elegerea "i aprobarea con- În marea majoritate, traducem,
unde m-am n!scut, unde am fost ducerii colective a decanilor, pro c!l!torim la întâlniri literare, lan-
educat, unde am studiat "i unde rectorilor "i rectorului UBB din s!m volume, sporim num!rul pri-
mi-am cimentat unele dintre cele acei ani. Am avut o colaborare etenilor poe]i, scriitori "i critici de
mai trainice prietenii cu românii de fructuoas!, benefic! mai ales spir- fiecare dat! când Cel de Sus ne în-
diverse credin]e "i origini. Multi- itual "i a cuno"tin]elor pentru am- lesne"te întâlniri la Maramure", la
culturalismul, acest termen politic- bele p!r]i. De"i nu mai activez pe Cluj, la Bistri]a sau la Bucure"ti.
social relativ nou în mentalul ]!rii, acest t!râm, "coala doctoral! is- Particip!m cu drag "i în aceea"i
eu l-am gustat "i probat înc! din raelian! este vie "i prosper!. m!sur! ne a"tept!m prietenii aici
fraged! copil!rie când ne jucam Imediat dup! ie"irea la pensie, în Israel: Radu †uculescu, Ana
împreun!, studiam "i ne în]ele - am avut norocul s! colaborez cu Blandiana, Dinu Fl!mând, Ioan
geam împreun!. Primul mare un israelian de origine român!, Moldovan, %tefan Manasia, Mircea
câ"tig al multiculturalismului de profesorul universitar de literatur! Petean, Adrian Popescu, R!zvan
atunci era c! ne p!sa unul de altul. ebraic!, poetul "i traduc!torul Voncu, Dan Lungu "i mul]i al]ii.
De aici "i în]elegerea aproape sim- Moshe B. Itzhaki, prieten bun cu Adesea ICR Tel Aviv face gazd!
biotic! pentru cel diferit, pentru care am reu"it s! traducem sufi- bun! prin inimosul s!u director,
altul, pentru cei care au în cient de mult! literatur! român! "i Martin Salomon, pentru unele ac-
mo"tenirea lor înc! o limb!, înc! o ebraic! pentru a fi remarca]i atât în tivit!]i "i de multe ori, Moshe "i cu
cultur!. Da, acesta a fost Ardealul Israel cât "i în România. De ce mine organiz!m întâlniri literare "i
copil!riei mele "i al anilor petrecu]i face]i asta? - ne întrebau prietenii lans!ri în multiple localit!]i de aici
la universitate. "i familiile noastre. Doar nu primi]i ajuta]i fiind de profesorul, poetul
Ast!zi, când deja am ajuns la o nicio r!splat! material!! A"a este, "i editorul Rafi Weichert "i al]i
vârst! când trebuie s! ne facem dar cea mai mare r!splat! este mul]i poe]i israelieni.
bilan]ul, pot fi mândru, chiar dac! binele la care particip!m, zâm- Iat! deci, mintea, dorin]a "i
acest lucru pare lipsit de modestie. betele "i cuvintele calde ale sutelor st!ruin]a fiec!ruia, împreun!, pot
Exact în acest spirit al educa]iei de români "i israelieni care vorbesc face "i realiza cu mult mai mult "i
primite de la bunii mei p!rin]i "i laudativ, care ne men]ioneaz! "i al- mai bine decât institu]iile cele mai
de la "coala românesc!, mi-am tora. Nimic nu e mai important faimoase dar adesea domiciliate în
reîn ceput via]a în Israel intro- decât faptele, decât s! descre]e"ti turnul lor de filde".
ducând aceste principii de coexis- frun]ile celor îngândura]i, decât s! La mul]i ani România !

nia, stabilit! în Israel, imediat erei universitare, literaturii $i artei (2011); „Corpul e un ecuator”
dup! al Doilea R!zboi Mondial. A dramatice. În septembrie 2017, în (2014); „Pas!rea din urm!” (tra-
început s! lucreze imediat dup! cadrul Festivalului Interna]ional ducere din ebraic! în limba
absolvirea $colii gimnaziale, ca de Poezie de la Si ghe tu Mar - român! de Paul Farka", 2015);
mecanic de vapor la Haifa, apoi la ma]iei, a fost distins, la Dese"ti, cu „Pas!rea-ndoielii” (2018). A tra -
Neapole, Larnaca $i Marsilia. A Premiul „Nichita St!nescu” pen- dus în limba ebraic!: Ana Blandi-
revenit în Israel pentru a-$i com- tru poeziile sale (tra duse în limba ana, „Refluxul sensurilor” (2014);
pleta studiile liceale, dup! care a român! de c!tre Paul Farka"). Ana Blandiana, „Speran]! sub un
fost mecanic auto (inclusiv de tan- A publicat volumele de poezie: soare gri” (2017); „Apa strâns!-n
curi) "i a servit în armat! la tru- „Întoarcerea în neant” (1993); c!u"ul palmei” (2018), o antologie
pele de desant (mai întâi soldat $i „Când por]ile se-nchid” (1999); care cuprinde 11 poe]i ai Cenaclu-
mai apoi comandant), Între timp a „Cicluri neîntrerupte” (2004); lui Echinox "i Radu †u culescu,
absolvit facultatea de litere, $i-a „Râurile î"i înal]! vocile” (2009); „Trei în dormitor "i alte povestiri”
luat doctoratul în literatur! ebra - „Vremea nebuniei – Duet cu un (2019), traduceri în colaborare cu
ic! $i iudaism, dedicându-se cari- pictor” (2010); „Purtat de vânt” Paul Farka".

3.12.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 23