Page 12 - Viața Noastră 10 dec 2020

JURNAL iudaism

Dr. Lucian-Zeev Herßcovici

Hanuka:
Hanuka:

între istorie
între istorie

[itradi]ie
[itradi]ie

Ce reprezint" s"rb"toarea de gat iudeu independent, la tra sarea fi fost scrise în limba ebraic" sau în
Hanuca? R"spunsul este: istorie !i unei faze noi în istoria evreiasc" limba arameic" în original. Dar este
tradi]ie. Baza este evenimentul is- multimilenar". Desigur, se pune !tiut c" prima carte a Macabeilor a
toric, pe baza c"ruia s-a format tra - întrebarea interpret"rii, a reanal- fost scris" în limbile ebraic" !i
di]ia dealungul genera]iilor. Mai izei istorice. arameic" în original, de!i s-a p"s-
ales acum, când unii oameni în - Dovezile arheologice, inclusiv trat numai în tradu cere grea c". Al]i
cearc" s" conteste istoria evre iasc", cele identificate anul acesta, sunt cercet"tori au afirmat c" motivul
dar pe de alt" parte cercet"ri arhe- importante. Ele arat" situa]ia ma- neincluderii lor ar fi fost stilul p"ti-
ologice recente au scos la iveal" un terial" ”in situ”. Modul în care au ma! al autorilor, ei în!i!i plini de
palat din perioada regilor Ha!- tr"it, au construit !i au luptat oa- pathos. Greu de de finit, deoarece
monei la Ierusalim, este important menii din alte genera]ii. Dar ele autorii au c"utat s" imite stilul
s" ne referim la ea. Istoria nu poate trebuie ad"ugate informa]iilor Cronicilor din Biblia Ebraic", de!i
fi contestat" de nimeni, atunci scrise pentru a putea fi utilizate la au dovedit tendin]e p"tima!e. Au
când dovezile ies la iveal", fie ele reconstituirea istoriei. Oamenii au fost !i cercet"tori care au afirmat c"
literare, arhivistice sau arheo- tr"it, dar cum? Au construit, unele c"r]i nu au fost incluse în cod-
logice. Cu toate c" sunt dar ce, !i mai ales din ce ificarea iudaic" pentru faptul c" au
unii oameni care motiv? Au luptat, dar fost introduse în co dificarea cre!t-
încearc" s" le treac" împotriva cui !i din in". Dar cea de a patra carte a
cu vederea, s" le ce cauz", ce au vrut Macabeilor nu a fost introdus" nici
”reinterpreteze” ambele p"r]i? %i, pe în codificarea cre!tin".
pân" la denaturare, lâng" aceasta: cum Evenimentele din perioada r"s-
sau chiar s" le dis- s-a transmis trecu- coalei Macabeilor sunt povestite !i
trug". Chiar dac" tul c"tre de Yosef ben Mathithiyahu (Iose-
sunt unii intelectu- genera]iile urm"- phus Flavius). Dar nici c"r]ile aces-
ali !i oameni toare, prin istorie tui istoric evreu din epoca roman"
politici care afirm" !i legend", atunci nu au fost receptate de evrei. Abia
c" dreptul istoric nu când dovezile arhe- în secolul al X-lea ele au fost ex-
mai poate fi pus în ologice au r"mas as- cerptate într-o traducere ebraic",
aplicare în epoca noas- cunse în p"mânt? Care ”Sefer Yosippon”, f"cut" în Italia
tr", el totu!i exist" !i tre- a fost elementul cel mai de sud. Deci, izvoarele istorice con-
buie luat în considera]ie. puternic în gândirea !i siderate cele mai gr"itoare asupra
Hanuca se bazeaz" pe victoria cunoa!terea lor, cel istoric real, sau r"scoalei Macabeilor !i regatului
real" a r"scoalei condus" de Math- cel legendar, pe baza c"ruia s-a Ha!moneu au r"mas necunoscute
ithiyahu Ha!moneul !i fiii s"i, construit tradi]ia? A fost oare o evreilor pentru o perioad" lung".
fra]ii Ha!monei sau Macabei. A transmitere real" a faptelor, sau o Ceea ce a fost cunoscut lor erau
urmat întemeierea regatului ha!- denaturare a lor, în func]ie de ori- fragmente din Talmud !i din liter-
moneu. El a rezistat pân" la entarea noilor genera]ii? atura midra!ic", precum !i unele
cucerirea roman" a Ere]-Israelului. Uneori m-am întrebat care este por]iuni dintr-o carte biblic" târzie,
Evenimentele, a!a cum s-au des- motivul pentru care înv"]a]ii evrei Daniel. Dar care erau elementele ce
f"!urat în decursul unui secol !i din perioada codific"rii Bibliei E - au determinat construirea tradi]iei
jum"tate de istorie, sunt prezentate bra ice, ca !i din perioada Mi!nei !i a s"rb"torii de Hanuca, dac" pove-
în numeroase manuale, tratate !i Talmudului au respins cele pa tru stirea istoric" era par]ial uitat"?
studii, a!a cum au fost reconstituite c"r]i ale Macabeilor. Aceste pa tru R"spunsul este c" tradi]ia talmu-
de istorici pe baza izvoarelor. Ex- c"r]i istorice au reintrat în cul tura !i dic" !i midra!ic" a v"zut r"scoala
ist" diferen]e de la un istoric la con!tiin]a evreiasc" abia la sfâr !itul Macabeilor ca pe un r"zboi civil !i
altul, în func]ie de cunoa!terea sec. XVIII. Pân" atunci, pri mele trei nu ca pe un r"zboi ”na]ional”, de
izvoarelor, de tendin]a istoricului fuseser" introduse numai în Ve - eliberare sau de ap"rare împotriva
respectiv !i de epoca în care a tr"it chiul Testament din Biblia Cre!tin", str"inilor. Ea a preferat aspectul
acesta. Dar faptele în sine r"mân cu ex cep]ia celei protestante. Unii teologico-moral în fa]a aspectului
acelea!i. R"scoala Macabeilor a cer ce t"tori au afirmat c" motivul politico-militar. Era vorba despre
dus la târnosirea Templului de la respingerii lor de la codificarea iu- lupta între evreii asimila]i culturii
Ierusalim, la întemeierea unui re - daic" ar fi fost faptul c" nu toate ar elenistice !i cei devota]i tradi]iei iu-

12 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 10.12.2020