Page 13 - Viața Noastră 10 dec 2020

JURNAL iudaism

daice în mod necondi]ionat. Chiar aceea!i perioad", ad"ugând chiar
dac" regele seleucid sirian Anti- !i celebrarea zilei soarelui din mi-
ochus IV Epiphanes a vrut s" fie tologia roman" (24 decembrie).
zeificat !i s" i se fac" ”cultul Dar când a devenit Hanuca o s"r-
regelui” în Templul de la b"toare na]ional" evreiasc", având
Ierusalim, acest lucru nu s-ar fi un caracter politic? R"spunsul
putut întâmpla f"r" acordul unui este: odat" cu apari]ia mi!c"rii
Mare Preot (=Cohen Gadol). Nici sioniste. Dup" pogromurile din
obiceiurile elenistice, nici modul sudul Rusiei, cunoscute sub denu-
de via]" elenistic nu ar fi putut fi mirea ”HaSufoth beNeghev”,
r"spândite la Ierusalim f"r" apro- 1880-1881, tineretul evreu mod-
barea aristocra]iei evreie!ti din în mâna celor puri, pe cei p"c"to!i ernizant a început s" nu mai vad"
jurul Templului. Reac]ia evreilor în mâna celor drep]i, pe cei nele - solu]ia ”problemei evreie!ti” prin
tradi]ionali!ti, condu!i de un preot giui]i în mâna celor care se ocup" integrare !i chiar prin asimilare, ci
(=Cohen) dinafara acestei aris- cu studiul Torei. Deci, r"zboiul !i prin na]ionalism evreiesc.
tocra]iii ierusalmitene a fost în- victoria au fost ale lui Dumnezeu R"d"cinile acestui na]ionalism
dreptat" împotriva acestor evrei !i nu ale oamenilor. Aceast" fraz" evreiesc au început s" fie c"utate în
asimilan]i. Nici în anul 175 î.e.n., arat" c" a fost un r"zboi civil reli- istoria veche a poporului evreu, di-
când regele sirian Antiochus IV gios !i introduce prezen]a lui nainte de Diaspora (=Galut). Era
acorda cet"]enie tuturor locuito- Dumnezeu în istoria evreiasc": nu nevoie de o victorie na]ional" r"-
rilor regatului s"u care adoptau un r"zboi !i o victorie na]ionale ale sun"toare, de o perioad" de glorie,
modeul de via]" elen, nici dup" evreilor împotriva str"inilor eleni ca în orice curent na]ional roman-
zece ani, în anul 165 î.e.n., când sau sirieni eleniza]i cuceritori !i tic. %i aceasta a fost victoria
Mathithiyahu Ha!moneul ucidea oprimatori, ci un r"z - Maca beilor. Ea a
un evreu care aducea o jertf" a!a boi !i o victorie a lui c"p"tat o col-
cum ceruse acel rege, data mar- Dumnezeu îm- oratur" nou":
când începutul r"scoalei, la potriva evreilor tinerii evrei
Ierusalim nu era prezent nicun care nu respect" na]ionali au afir-
elen (respectiv grec real) !i chiar comandamentele mat c" poporul
niciun sirian elenizat, ci numai divine, înfrângerea evreu a avut !i el o
evrei eleniza]i. Sau, cel pu]in, !i pedepsirea aces- victorie, dar rabinii
niciun sirian elenizat nu era în m"- tora pentru nere- au înnecat-o în ulei.
sur" s" ia decizii care s" oblige cu spectarea poruncilor Îns" acum, ei, tinerii
ceva popula]ia evreiasc", ci numai Lui, fiind reînsc"una]i cei evrei na]ionali, încercau
liderii evrei eleniza]i !i elenizan]i. care le res pect". s" o readuc" la ceea ce a fost.
Deci r"scoala nu are un caracter Dup" acest r"zboi, considerat Totu!i, nu o puteau rupe din
na]ional, în nicun caz un caracter victoria lui Dumnezeu pentru context, din lan]ul tra di]iei,
na]ional modern, ci un caracter de poporul Lui, a urmat devenit" istorie ea îns"!i.
lupt" religioas" intern". Un r"zboi târnosirea Templului de la A!a c" elementul luminii,
civil pentru p"strarea tradi]iei pe Ierusalim: Dumnezeu %i-a ca !i celebrarea tradi]ion-
de o parte !i pentru respingerea ei f"cut o cas" în mijlocul poporului al", inclu zând re ci tarea rug"ciunii
pe de alta. Mai mult decât atât. Is- S"u. Deci, S"rb"toarea Luminii, a specifice de mu l ]umire pentru mi-
toria statului macabeu (ulterior de- sfin]irii acestei case, minunea nunea f"cut" de Dumnezeu (”Al
venit regat), cu toate problemele ei, uleiului sfânt care a ars opt zile Ha Nisim”), a psalmilor de laud"
nu a prezentat un interes special de!i cantitatea de ulei p"strat" era (”Halel”), a cântecului ”Maoz
pentru evreii din genera]iile mi suficient" numai pentru o zi. Tzur” în sinagog", ca !i a binecu-
târzii. Dimpotriv". Înv"]a]ii din Dealungul genera]iilor, evreii au vânt"rilor reci tate în familie la
perioada Mi!nei !i a Talmudului vorbit nu despre victoria în r"zboi aprinderea celor opt lumân"rele în
au criticat faptul c" Ha!moneii, ca despre un eveniment politic, ci candelabrul în opt bra]e, câte una
care erau Cohanim (=preo]i) s-au despre lumin". Lumina era Lu- în plus în fiecare sear", a r"mas,
autoproclamat regi. Regii lui Israel mina Torei, speran]a lor în Dum- dar fiind reunit" cu aspectul
puteau fi numai din casa lui nezeu, credin]a c" Dumnezeu îi va na]ional modern. Se poate spune
David, din tribul Yehuda, iar Ha!- ajuta întotdeauna, a!a cum îi aju- c" astfel s-a format o nou" tradi]ie,
moneii erau Cohanim, deci din tase pe str"mo!ii lor. Data s"rb"- în mod treptat, ea fiind acceptat"
tribul Levi, destina]i s" fie preo]i !i torii – 25 Kislev – pare a fi în special de evreii laici !i religio!i
nu regi. O fraz" ad"ugat" rug"ciu- conven]ional". Unii au pus-o în moderni, în Israel !i în afara lui, ca
nii de ”%emone-Esre” (=cele 18 leg"tur" cu s"rb"toarea de Sucot, a !i de institu]iile publice israeliene
binecuvânt"ri) în zilele de Hanuca c"rei dat" era transmis" cu în- !i sioniste. Hanu ca a devenit s"r-
afirm" mul]umirea evreilor c" târziere în unele locuri îndep"rtate b"toare na]io nal", politic", pe
Dumnezeu este Cel care a câ!tigat geografic de Ierusalim. Al]ii au lâng" a fi religioas" tradi]ional".
victoria, a realizat minunea !i a pus-o în leg"tur" cu solsti]iul de Ce voi face anul acesta de
f"cut s" fie câ!tigat r"zboiul de iarn". Unii cercet"tori au afirmat Hanuca? Desigur, sper c" o voi cel-
c"tre str"mo!i, dând pe cei viteji în leg"tura între Hanuca !i Cr"ciun, ebra conform tradi]iei duble,
mâna celor slabi, pe cei mul]i în ambele având ca aspect principal evreiasc" de acas" !i israelian"
mâna celor pu]ini, pe cei necura]i Lumina Divin" !i fiind celebrate în contemporan"!...

10.12.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 13