Page 26 - Viața Noastră 10 dec 2020
P. 26

JURNAL social








              (urmare din pag. 25)                                                  deoarece este extrem de dificil de
       cons tituit" din cel pu]in 4 mese pe                                         a-l  convinge  s"  mearg"  în  pat.

       zi. Bineîn]eles c" este posibil doar                                         Vârstnicul  nu  accept"  reco-
       în cazul când activit"]ile cotidiene                                         mand"rile îngrijitorului s"u atâta
       sunt  bine  planificate.  În  ultima                                         timp cât se afl" în criz" simpomat-
       vreme se observ" o tendin]" a fap- Vorba aceea: un gram de profilaxie        ic"  specific"  afec]iunii  de  care
       tului c" îngrijitorul deja este mai cost" mai scump decât o ton" de          sufer". Asemenea crize, deseori, se
       atent  !i  mai  responsabil  fa]"  de tratament. Deci, surmenajul fizic      declan!eaz"  ca  efect  advers  al
       propria s"n"tate: nu-!i dep"!e!te apare atunci când nu se ]ine cont          medica]iei. Îngrijitorul, bine în ]eles
       propriile limite fiziologice !i emo - de  alimenta]ie  corespunz"toare,      c" anun]" medicul curant pen tru
       ]ionale, î!i propune scopuri real- regimul zilei !i somn ineficient. De      prescrierea altor medicamen te, ce
       iste, manifest" atitudini reale fa]" la începutul activit"]ii sale îngriji-  nu  declan!eaz"  asemenea  efecte
       de maladiile vârstnicului îngrijit, torul  s-a  obi!nuit  cu  un  anumit     adverse cu impact ne ga tiv asupra
       are  interes  spre  autoinstruire  !i ritm de lucru, iar mutându-se în       conduitei vârstnicului.
       dezvoltare profesional", î!i acord" alt" familie, el poate avea un alt        Ne  bucur"  faptul  c"  îngrijitorii
       timp pentru necesit"]i personale, ritm de lucru, mai lesne sau mai           cunosc modalit"]i profesionale de
       chiar  dac"  îngrijitorul  dispunde dificil din punctul s"u de vedere.       comunicare  cu  vârstnicul  afectat
       doar de 1-2 ore libere pe zi.           În prezent, îngrijitorii de vârst-   de Alzheimer! Savan]ii din cadrul
        Se poate  întâmpla ca îngrijitorul nici care sunt angaja]i în familiile     Centrului de Gerontologie a Uni-
       s" fie cuprins de triste]e, prin pris - din Israel, sunt mai preg"ti]i profe-  versit"]ii  din  Kansas  au  ajuns  la
       ma  c"reia  totul  este  perceput  ca sional  decât  acum  câ]iva  ani,      concluzia c" cuvintele !i tembrul
       fiind inutil, stângaci, îngrijitorul nu deoarece, la moment au oportuni-     vocii alese corect, pot calma  vârst-
       este suficient de motivat s" acti ve - tatea de a parcurge traininguri de    nicul agitat. Important este ca în-
       ze. Aceasta nu este altceva de cât formare profesional" în domeniu,          grijitorul s" nu fie limbut, dar din
       apari]ia simptomului surme naju - ceea ce nu era posibil acum 5 ani în       contra,  s"  aib"  un  limbaj  lent.
       lui  emo]ional  (simtomele  sunt urm". Actualmente, familiile vârst-         Savan]ii propun ca comunicarea s"
       foar te asem"n"toare cu cele ale st" - nicilor au expectan]e serioase fa]"   fie clar", evitând sensurile duble în
       rilor depresive). Se pot manifesta de  profesionalismul  îngrijitorilor      exprimare.  Întreb"rile  adresate
       prin: nedorin]a de a rela]iona cu pe care urmeaz" s"-i angajeze: s"          vârstnicului cu Alzheimer, trebuie
       prietenii, pierderea interesului fa]" aib"  capacitatea  de  apreciere  a    s" fie simple !i s" presupun" dou"
       de activit"]ile care cândva pre zen- situa]iei reale ale vârstnicului, ca-   variante  de  r"spuns:  da  sau  nu.
       tau interes, apari]ia sentimentului pacitatea de a lua decizii corecte !i    Înainte de a lua masa sau înainte
       de triste]e !i disperare, iritare ac- la timp, s" manifeste  r"bdare, em-    de sc"ldat, i se va oferi vârstnicu-
       centuat", modific"ri ale ma sei cor- patie !i alte calit"]i personale. Fa-   lui o indica]ie clar" !i f"r" echivoc:
       porale  !i  a  poftei  de  mâncare, milia vârstnicului deja cunoa!te c"      Acum lu"m/este dejunul! (!i atât
       modific"ri ale regimului de veghe un îngrijitor de vârstnici incompe-        (!) f"r" alte explica]ii). Nu intra]i în
       !i somn, surmenaj fizic, adminis- tent,  este  aidoma  unui  butoi  cu       conflict cu vârstnicul. Este inutil.
       trarea frecvent" a somniferelor, un- pulbere explozibil".                    Nici într-un caz nu se va discuta cu
       eori apare dorin]a de au to mutilare    Vârstnicul  dement  î!i  schimb"     vârstnicul de parc" el ar fi un copil
       sau de agresivitate fa]" de vârstnic, comportamentul !i personalitatea       mic: aceast" form" de comunicare
       roluri confuze (pe de o parte, în- într-un mod lesne !i evident. Cea         îl irit" pe vârstnic! Nu vorbi]i cu el
       grijitorul este considerat respons- mai  simpl"  solu]ie  în  acest  sens,   la plural (Acum ne vom plimba).
       abil de s"n"tatea vârstnicului, iar este abordarea creativ", flexibil",      Corect  ar  fi:  Sarah,  mergem  la
       pe  de  alt"  parte,  vîrstnicul  este empatic",  r"bd"toare  !i  istea]"  a  plimbare.  Nu  se  vor  utiliza
       st"pânul îngrijitorului !i trebuie as- problemei  date.  Este  important     epitetele  –  diminutive  la  adresa
       cultat. Uneori, comasarea acestor faptul de a nu recurge la agresivi-        vârstnicului  (scumpå/  hamuda/
       dou" roluri pare imposibil"). Asis- tate  fa]"  de    vârstnic,  dar  s"  fie  dorogaia, dulcea]o/ metuka/ moia
       tentul social ar trebui s" fie atent la tratat într-un mod pozitiv. Îngriji-  sladkaia,  frumu!ico/  iafa/  kra-
       manifestarea acestor simtome de torul respect" principiul forte: noi         sivi]a,  de!teapta  mea/  hahama/
       c"tre  îngrijitor,  administrând  un nu  suntem  capabili  de  a-l  deter-   umni]a).  Cel  mai  bine  este  s"  se
       chestionar. Un asistent social pro- mina pe vârstnic s" –!i dep"!easc"       adreseze c"tre vârstnic pe nume.
       fesionist,  ar  depista  cu  u!urin]" neputin]a !i conduita sa, pentru c"    Un tembru calm, afirmativ, reprez-
       starea emo]ional" a îngrijitorului acestea sunt fire!ti datorit" vârstei     int" chei]a spre comunicarea con-
       de  vârst",  oferindu-i  unele  reco- !i maladiei de care sufer". În cazul   structiv". Înc" o recomandare de
       mand"ri de dep"!ire a st"rii sale în care îngrijitorul încearc" s" de -      final:  când  comunica]i  cu  vârst-
       emo]ionale deficitare, ar discuta cu ]in" controlul asupra vârstnicului      nicul  dement,  privi]i-l  în  ochi  !i
       familia vârstnicului în scopul  îm- sau s"-i influen]eze în mod radical      str"dui]i-v" s"-i prinde]i privirea.
       bun"t"]irii condi]iilor de munc".     comportamentul,  el  va  suferi  în-   De asemenea, miza]i nu numai pe
        Profilaxia acestor dou" tipuri de frângere! De exemplu, dac" vârst-         cuvinte,  dar  !i  pe  gesturi.  Toate
       surmenaj (fizic !i emo]ional) ar tre-  nicul  dore!te  s"  doarm"  pe        acestea, în complex, au efecte poz-

       bui  s"  fie  mai  importante  decât po deaua  din  salon  sau  în  baie,    itive. Este deja verificat!
       salariul primit, deoarece s"n"tattea atunci  acestuia  i  se  a!terne  la                    Noie Rotaru, Haifa
       pierdut"  este  greu  de  recuperat. podea  o  saltea  pentru  somn,            psiholog, îngrijitor de vârstnici


       26 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 10.12.2020
   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31