Page 24 - VIATA4:Layout 1
P. 24

JURNAL cultural


                                                Zoltan Terner

                  Prietenii umane, prietenii literare







            Reiau masivul volum editat       a cutezat să ba tă la uşa casei    carte cu scriitori cuvântul de
          de  “Hasefer”  în  2004,  “Din     de  pe  dealul    Copou,  a        ordine, sau lairmotivul să fie
          romanul existeţei mele litera -    maestrului. La acea fragedă        “prietenie”
          re”,purtând semnătu ra poe -       vârstă  citisem  tot  ce  publi-     Găsim în paginile cărţii nu-
          tu lui, şi pu bli cis tului Camil  case    Mihail    Sa do veanu.     meroase portrete care denotă
          Baltazar (1902-1977). Este “o      Voiam să-l văd, să-l cunosc.       acuitatea vizuală şi psiholog-
          carte cu prieteni”. Ea nu pu -     Asta e pu ţin spus. Simţeam o      ică  a  poetului-memorialist.
          tea fi, deci, altfel decât este:   necesita te  irezistibilă  de  a-l  De finirea prieteniei sale de o
          caldă şi vie. Povestitoare şi      ob ser va. Această cutezanţă a     viaţă cu Camil Petrescu, e re-
          mărturisitoare  atât  pentru       călăuzit  paşii  mei  către  lo -  marcabilă  prin luciditate şi
          au tor cât şi pentru scriitorii    cuinţa sa.                         nuanţare aproape dramatică:
          care  populează  cartea,  cei        Am fost întâmpi nat, vă-n -        „Amiciţia noastră s-a des-
          care au luminat peisajul lite -    chipuiţi nemaipo m e nita mea      făşurat sub semnul unei mari
          rar românesc dintre 1921 şi        bucurie, de însuşi ma estrul. –    afecţiuni, cu toate fluctuaţiile
          1945. Aceştia  sunt  prietenii     Ce-i, frumuşelule ? – Vreau        şi crizele ei, inerente unor re-
          care reînvie sub pana lui Ca -     să vă văd ! – Iacă, mă vezi! –     laţii  decurgând  permanent
          mil  Baltazar  în    admira bila   Vreau să vă vor besc! – Apăi       sub  imperiul  conti nuelor
          culegere de memorialis -tică       pentru aiasta ăi mai aştepta       con tro verse,  întrucît,  fără  a
          pe care o avem în faţă: am-        până  oi  mântui  de  lucru.       face o butadă, pot spu ne că
          intiri despre scriitori, portre -  Pofteşte. Am intrat în casa vi-    platforma dispu telor, a dez-
          te  literare ş i  convorbiri  cu   surilor mele şi a oricărui tâ -    baterilor  în  contradictoriu,
          autorii reprezentativi ai liter-   năr condeier din acea vreme        era terenul pe care Camil Pe-
          aturii  antebelice  cu  care  a    şi  am  aşteptat  preţ  de  vreo   trescu se miş ca cel mai bine.
          avut  întâlniri,  a  cola borat    trei  ore  în  încă perea  răco -  După aceste ciocniri intelec-
          şi/sau  a  fost  prieten:  Liviu   roasă şi căptuşită de cărţi ca     tuale, ne re ântâlneam mereu
          Rebreanu,  Tudor  Ar ghezi,        o  bibliotecă  pu -bli că...Eram   mai bucuroşi a relua din nou
          Eu gen Lovinescu, Gala Ga -        pătruns de o emoţie fără sea -     dis putele. Omul al cărui chip
          laction, Camil Petres cu, Ion      măn:  fuse sem  martor  când       păstra până târziu, du pă 45
          Barbu, George Călinescu, Va -      idolul meu literar şi artistic     de ani, înfăţişarea şi sprinte-
          sile Voicules cu, Mihail Sebas-    scrise se.”                        neala  adolescentului  –  deşi
          tian, B. Fun  doianu, I. Peltz, şi   Înzestrat cu vocaţia priete-     om de idei în accepţia majoră
          încă alţii.                        niei,  poetul  Camil  Baltazar     a  cuvântului  –  conserva  în
            Consecvent cu titlul volu-       găseşte cuvinte lucide şi pli -    obraz  un  zâmbet  ingenuu,
          mului, găsim fireşte scene şi      ne de elan şi înflă cărare vor -   plin de afecţiune şi de înţe -
          întâmplări din care rezultă o      bind  despre  prie  teniile  lui,  legere. Oricât te-ar fi necăjit
          autobiografie  literară  a  au-    atât umane, cât şi literare, cu    atunci când se înfuria (şi se
          torului.                           Ilarie Vo ron ca, B. Fundoianu,    mânia destul de des), când se
            În „Întâlniri cu Miha il Sa -    Tudor Ar ghezi, Camil petres -     producea destinderea apărea

          doveanu”,  Camil  Bal ta zar       cu,  Liviu  Rebreanu,  Mihail      zâmbetul acela copilăros, cu -
          po  vesteşte cu haz şi cu har,     Sebastian, ş.a.                    ceritor... inefabil şi totuşi plin
          prima sa întîlnire, în 1921, cu      Sună azi, mai ales la noi, cel   de luciditate, din care ieşea la
          marele  prozator:  „Tinerelul      puţin ciudat, ca să nu zi cem      ivealăşi mai pregnant fondul
          de 19 ani, într-o vi zită la Iaşi,  incredibil  a  spune  că  într-o  lui adolescentin.”

          24
   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29