Page 28 - Revista mea 10
P. 28

Stephen Leacock                                   Elementul


             A, B                                                         uman






                               [i



                                                                                în



                             C                                 matematici










                               ine studiază aritmetica, timp…” și așa mai departe.
                               după ce a ajuns să stă pî -     Sau altminteri:
                               nească cele patru reguli        „A face rămășag cu B și C că poate fugi
                               de bază ale științei sale mai repede decît ei. A fuge cu o dată și
                               și s-a luptat biruitor cu jumătate mai repede decît B, iar C nu e
             Ccalculul sumelor de bani decît un pieton ca oricare altul. Să se afle
             și cu fracțiile, se trezește față în față cu o cît de repede…” și așa mai departe.
             mulțime nesfîrșită de întrebări, numite           Îndeletnicirile lui A, B și C sînt multe
             de obicei probleme. Sînt scurte povestiri și variate. În aritmetica veche, ei se mul -
             despre diferite întîmplări sau exemple țumeau să îndeplinească ”o muncă oare-
             de muncă zeloasă, al căror deznodămînt care”, fără altă precizare. Acest fel de a
             lipsește; și cu toate că au un aer foarte fa- pu ne problema era însă prea vag, aproa -
             miliar, nu le lipsește un anume element pe perfid, și în orice caz lipsit de vreun
             romanțios.                                      farmec romantic. S-a introdus moda de a
               Personajele  care  iau  parte  la  intriga se arăta mai explicit lucrarea pe care o
             dra matică a unor probleme sunt în nu - îndeplinesc A, B și C, punîndu-i să se în-
             măr de trei și se numesc A, B și C. Între- treacă  între  ei  la  fugă,  la  săpatul șan -
             ba rea care se pune sună de obicei așa: țurilor, la concursuri nautice și la tăierea
             ”A, B și C îndeplinesc împreună o anu- de lemne în pădure. A, B și C se apucă
             mită lucrare. A muncește într-o oră cît B une ori de comerț și se asociază, depu -
             în două ore, sau C în patru. Să se afle în nînd fiecare după vechea formulă enig-
             cît timp își vor termina tustrei lucrarea”. matică, ”un anumit capital”. Distracția
               Sau astfel:                                   lor preferată sînt însă întrecerile. Cînd se
               „A, B și C sînt puși să sape un șanț. A plictisesc de concursurile de marș, aleg
             poate să sape într-o oră cît sapă B în do - alte probe. A pornește călare, sau împru -
             uă ore, iar B, la rîndul lui, sapă de două mută de undeva o bicicletă și provoacă
             ori mai repede decît C. Să se afle în cît pe concurenții săi mai slabi de înger, care


             28
   23   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33