Page 9 - bon-dia-aruba-20211214
P. 9
a9
regional Diamars 14 December 2021
Republica Dominicana: Segun Minister di Labor, ya a recupera
empleonan perdi durante pandemia
(DiarioLibre) – Minister demia. Den luna di februari erno Dominicano.
di Labor, Luis Miguel De 2020 e cantidad di traha-
Camps, a informa cu e donan formal di sector priva Gabriel Del Rio, presidente
cantidad di trabaonan cu tabata alrededor di 1,518,000 di Confederacion Autono-
a perde durante pandemia y na september di 2021 nos ma Sindical Clasista, a bisa
di COVID-19 ya a wordo tin mas di 1,524,000 traha- cu dentro di e recuperacion
recupera. Sinembargo, do”, De Camps a expresa. tabatin un crecemento den
Gabriel del Rio a indica economia informal pasobra
cu a pesar cu e empleonan El a bisa cu e cifranan men- hopi persona cu a haya retiro
formal a aumenta, na e ciona anteriormente a wordo a pasa na haci algun tipo ac-
pais ta existi ainda un gran supera durante lunanan di tividad economico informal.
cantidad di trabaonan in- october y november di 2021.
formal. El a sigura cu e recuperacion El a reconoce cu e empleonan
di e empleonan tin di haci cu di sector formal a aumenta,
“Afortunadamente Republica e buskeda di ekilibrio di salud locual e ta considera impor-
Dominicana a recupera tur e di e poblacion y salud di eco- tante pasobra “ta indica cu
empleonan perdi den e pan- nomia implementa pa gobi- economia ta bayendo bon y ta avansando a pesar di e prob- lemanan di COVID-19”.
Venezuela: E pais cu mas caso di malaria den region di America
na 2019 (467 mil), aunke cada 100 mil habitante den
ta mantene su mes como E medidanan di isolacion y di riesgo), respectivamente.
e pais cu mayor indice di mobilisacion e OMS a afir-
contagio na America. Asi- ma, tambe por a afecta acceso Venezuela cu tabatin cerca
na e Reporte Mundial di na atencion sanitario, locual di 35 mil caso di malaria na
Malaria 2021 di e Organi- por a causa un reduccion den 2000 a afecta importante den
sacion Mundial di Salud e cantidad di casonan reporta aumento di e enfermedad na
ta indica. pa e centronan di salud. e region.
E organismo a señala cu e Na e region di America e ca- Haiti, Honduras, Nicara-
reduccion ta debi na e re- sonan a cay cu 58% (el a bay gua, Panama y Bolivia tabata
striccionnan estableci door di 1.5 miyon pa 0.65 miyon) e paisnan cu a experimenta
di pandemia di COVID-19 y e incidente di casonan 67% aumentonan substancial den
y na e escasez di gasolin, ya (el a bay di 14 pa 5), entre e region na 2020 den com-
cu e situacionnan aki a afecta añanan 2000 y 2020. Den e paracion cu 2019. Venezuela,
industria minero, considera mesun periodo, e mortonan Brasil y Colombia a repre-
(ElNacional) – Venezuela representa un caida di casi manera e contribuyente prin- pa malaria y e tasa di mortali- senta mas di 77% di e total di
a registra aña pasa 232 mil mita si compara e cifra aki cipal na e aumento reciente dad a cay 56% (di 909 pa 409) casonan den e region aki.
caso di malaria, locual ta cu e cifra cu el a alcansa di e enfermedad na e pais. y 66% (di 0.8 pa 0.3 morto pa
Venezuela: Proceso di colecta di sushi ta inexistente
(LaPatilla) – Ausencia di ariba energia electrico, awa gestion di sushi ta wordo mester hiba e tipo di maneho sanan priva realisa e gestion
politicanan publico ariba y limpiesa y gestion di re- haci pa un empresa priva e ta aki na e empresa priva atrobe, adecua”, el a bisa,
e colecta di desechonan siduonan solido na Venezuela funciona di un manera mas entrega colecta, limpiesa y
solido na Venezuela ta evi- 2019 pa 2020, a indica cu e eficiente. Den conclusion, disposicion final pa e empre-
dente. E sushi y holo malo problema di e colecta di sushi
ta tuma over comunidad y no ta solamente di un entidad
camindanan principal. E aisla, pero e ta wordo presen-
crisis di e limpiesa urbano ta di forma similar na dife-
ta un di e factornan cu ta rente zona di e pais, distribui
haci imposibel e colecta di entre regionnan Occidente,
sushi. Centro, Andes y Oriente.
E realidad ta cu e situa- Davna Rodriguez, ingeniero
cion di servicio di colecta di kimico cu master den de-
desechonan solido ta un di saroyo y ambiente a indica
e servicionan mas compleho cu na Venezuela e problema
cu mester wordo considera di e residuonan solido ur-
di prioridad pa e Estado, spe- bano a aumenta, pasobra
cialistanan ta sigura. Den un anteriormente e pais tabatin
analisis di e situacion realisa den e gestion integral di e
pa Observatorio Venezo- desechonan un gran cantidad
lano di Servicionan Publico di empresanan priva.
(OVSP), a determina cu
31.7% di e participantenan “Actualmente, mayoria di al-
di e encuesta na 10 ciudad di caldianan ta haciendo esaki
e pais no ta ricibi e servicio directamente y den hopi
constantemente. situacion, e no ta eficiente
manera ora cu un empresa
Di otro banda, un investiga- priva ta haciele. Desde e in-
cion realisa pa organisacion vestigacionnan cu mi a haci,
Aula Abierta Emergencia mi a determina cu ora cu e