Page 9 - bon-dia-aruba-20211214
P. 9

a9
                                                                                                  regional Diamars 14 December 2021

                       Republica Dominicana: Segun Minister di Labor, ya a recupera

                                                 empleonan perdi durante pandemia



            (DiarioLibre)  –  Minister  demia. Den luna di februari  erno Dominicano.
            di Labor, Luis Miguel De  2020  e  cantidad  di  traha-
            Camps,  a  informa  cu  e  donan formal di sector priva  Gabriel  Del  Rio,  presidente
            cantidad  di  trabaonan  cu  tabata alrededor di 1,518,000  di  Confederacion  Autono-
            a perde durante pandemia  y  na  september  di  2021  nos  ma  Sindical  Clasista,  a  bisa
            di  COVID-19  ya  a  wordo  tin  mas  di  1,524,000  traha-  cu  dentro  di  e  recuperacion
            recupera.     Sinembargo,  do”, De Camps a expresa.       tabatin  un  crecemento  den
            Gabriel  del  Rio  a  indica                              economia  informal  pasobra
            cu a pesar cu e empleonan  El a bisa cu e cifranan men-   hopi persona cu a haya retiro
            formal  a  aumenta,  na  e  ciona anteriormente a wordo  a pasa na haci algun tipo ac-
            pais ta existi ainda un gran  supera  durante  lunanan  di  tividad economico informal.
            cantidad di trabaonan in-    october y november di 2021.
            formal.                      El a sigura cu e recuperacion  El a reconoce cu e empleonan
                                         di e empleonan tin di haci cu  di  sector  formal  a  aumenta,
            “Afortunadamente Republica  e buskeda di ekilibrio di salud  locual  e  ta  considera  impor-
            Dominicana a recupera tur e  di e poblacion y salud di eco-  tante  pasobra  “ta  indica  cu
            empleonan perdi den e pan-   nomia  implementa  pa  gobi-  economia ta bayendo bon y ta  avansando a pesar di e prob-  lemanan di COVID-19”.

                      Venezuela: E pais cu mas caso di malaria den region di America



                                                                      na  2019  (467  mil),  aunke                              cada  100  mil  habitante  den
                                                                      ta  mantene  su  mes  como  E medidanan di isolacion y di  riesgo), respectivamente.
                                                                      e pais cu mayor indice di  mobilisacion  e  OMS  a  afir-
                                                                      contagio na America. Asi-    ma, tambe por a afecta acceso  Venezuela  cu  tabatin  cerca
                                                                      na  e  Reporte  Mundial  di  na  atencion  sanitario,  locual  di 35 mil caso di malaria na
                                                                      Malaria 2021 di e Organi-    por a causa un reduccion den  2000 a afecta importante den
                                                                      sacion  Mundial  di  Salud  e cantidad di casonan reporta  aumento di e enfermedad na
                                                                      ta indica.                   pa e centronan di salud.     e region.
                                                                      E  organismo  a  señala  cu  e  Na e region di America e ca-  Haiti,  Honduras,  Nicara-
                                                                      reduccion  ta  debi  na  e  re-  sonan a cay cu 58% (el a bay  gua, Panama y Bolivia tabata
                                                                      striccionnan  estableci  door  di 1.5 miyon pa 0.65 miyon)  e  paisnan  cu  a  experimenta
                                                                      di  pandemia  di  COVID-19  y e incidente di casonan 67%  aumentonan  substancial  den
                                                                      y  na  e  escasez  di  gasolin,  ya  (el  a  bay  di  14  pa  5),  entre  e  region  na  2020  den  com-
                                                                      cu e situacionnan aki a afecta  añanan  2000  y  2020.  Den  e  paracion cu 2019. Venezuela,
                                                                      industria  minero,  considera  mesun  periodo,  e  mortonan  Brasil  y  Colombia  a  repre-
            (ElNacional) – Venezuela  representa un caida di casi  manera e contribuyente prin-    pa malaria y e tasa di mortali-  senta mas di 77% di e total di
            a registra aña pasa 232 mil  mita si compara e cifra aki  cipal  na  e  aumento  reciente  dad a cay 56% (di 909 pa 409)  casonan den e region aki.
            caso  di  malaria,  locual  ta  cu  e  cifra  cu  el  a  alcansa  di e enfermedad na e pais.   y 66% (di 0.8 pa 0.3 morto pa


                                 Venezuela: Proceso di colecta di sushi ta inexistente


            (LaPatilla)  –  Ausencia  di  ariba  energia  electrico,  awa  gestion  di  sushi  ta  wordo  mester hiba e tipo di maneho  sanan  priva  realisa  e  gestion
            politicanan  publico  ariba  y  limpiesa  y  gestion  di  re-  haci pa un empresa priva e ta  aki na e empresa priva atrobe,  adecua”, el a bisa,
            e  colecta  di  desechonan  siduonan solido na Venezuela  funciona  di  un  manera  mas  entrega  colecta,  limpiesa  y
            solido na Venezuela ta evi-  2019  pa  2020,  a  indica  cu  e  eficiente.  Den  conclusion,  disposicion final pa e empre-
            dente. E sushi y holo malo  problema di e colecta di sushi
            ta tuma over comunidad y  no ta solamente di un entidad
            camindanan  principal.  E  aisla, pero e ta wordo presen-
            crisis di e limpiesa urbano  ta  di  forma  similar  na  dife-
            ta un di e factornan cu ta  rente zona di e pais, distribui
            haci imposibel e colecta di  entre  regionnan  Occidente,
            sushi.                       Centro, Andes y Oriente.
            E  realidad  ta  cu  e  situa-  Davna  Rodriguez,  ingeniero
            cion di servicio di colecta di  kimico  cu  master  den    de-
            desechonan  solido  ta  un  di  saroyo  y  ambiente  a  indica
            e servicionan mas compleho  cu na Venezuela e problema
            cu  mester  wordo  considera  di  e  residuonan  solido  ur-
            di prioridad pa e Estado, spe-  bano  a  aumenta,  pasobra
            cialistanan ta sigura. Den un  anteriormente  e  pais  tabatin
            analisis di e situacion realisa  den  e  gestion  integral  di  e
            pa  Observatorio  Venezo-    desechonan un gran cantidad
            lano  di  Servicionan  Publico  di empresanan priva.
            (OVSP),  a  determina  cu
            31.7%  di  e  participantenan  “Actualmente, mayoria di al-
            di e encuesta na 10 ciudad di  caldianan  ta  haciendo  esaki
            e  pais  no  ta  ricibi  e  servicio  directamente  y  den  hopi
            constantemente.              situacion,  e  no  ta  eficiente
                                         manera  ora  cu  un  empresa
            Di otro banda, un investiga-  priva ta haciele. Desde e in-
            cion  realisa  pa  organisacion  vestigacionnan cu mi a haci,
            Aula  Abierta  Emergencia  mi  a  determina  cu  ora  cu  e
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14