Page 35 - AVP
P. 35
SPERANSA
FTA en principio a pidi pa negociacionnan tuma luga, pero cu tur partido na mesa. Tanto
di parti di gobierno, di parti di IOWUA, FTA y tambe RdA y CITGO, pa di e forma ey
conhuntamente tuma decision, wak kico ta bay pasa. Eynan, segun Dirksz, mester basha
awa den biña pa tur hende sali satisfecho y cu e trahadonan, ta central manera cu
Gobierno ta bisa.
KICO FTA TA SINTI
FTA ta sinti cu tin obstaculo. “Kisas tin otro intencionnan cu cierto momento cu no por
cumpli cu loke CITGO ta pidi y esey ta stroba pa yega na firma e Suspension Agreement.
Nos sa cu cierto momento tin cu haya un operador. Mester tin un operador pa e trabaonan
continua y esey te aworaki ta mira cu no ta e caso. Si bin un operador mes, mester bin un
operador serio. Ta laga hende pensa cu no tin operador, of tin operador cu no sa di nan.
Sea cu nan ta operador fantasma.” FTA ta kere cu mester ta cla si tin operador of ta
desmantela. E ta haya cu no por specula, pero door di e tardansa, FTA ta specula. Ta kere
cu esey no ta e manera corecto. Mester sinta na mesa y papia seriamente. Gobierno ta
parce cu sea tin informacion y no kier duna, of e no tin informacion at all y ta falta pa bin
na mesa e ora, pa delibera. FTA kier aporta pa yega na un solucion, segun Dirksz.
TRANKIL OF NO?
Awor aki, basa riba palabracionnan di CITGO, FTA ta kere cu e salarionan lo t’ey.
CITGO ta un compania grandi y poderoso. Pero sa tambe di e situacion cu tin na Merca,
e situacion di embargo riba tur loke ta transaccionnan y translado di petroleo, cu ta haci e
situacion dificil pa e operacion. Pero FTA ta spera cu esaki tambe por haya un solucion.
E persona of e actor mas responsabel pa yuda den soluciona e problema aki ta gobierno y
gobierno mester tuma esaki como prioridad.

