Page 2 - bon-dia-aruba-20220711
P. 2

A2   LOCAL
                        Dialuna 11 Juli 2022

             Iniciativa di UNODC riba traficacion di persona pa entidadnan hudicial a conclui

              Prensa tambe mester tene cuenta cu derecho humano di victimanan di traficacion di persona



            E ta esencial cu comunidad sa e                                         nacion y a pesar di cualkier crisis of  benta di droga of prostitucion. Segun
            diferencia  entre  traficacion  di                                      sin importa cualkier crisis, ta e dere-  Baars-Richardson,  pobresa  ta  hunga
            hende  y    contrabanda  di  hende.                                     chonan aki mester keda e compas den  un papel grandi. Ademas di famianan
            E prome ta un atentado contra e                                         tur situacion. Y autoridadnan hudicial  cu ta victimisa nan yiunan, hobennan
            derechonan humano di un perso-                                          tin un papel grandi pa hunga, pa sigu-  tambe por bira victima di otronan, pa
            na y e otro ta un infraccion con-                                       ra cu tur hende tin e derecho di bida,  medio di contactonan via media so-
            tra un pais, un estado. Y pa Co-                                        libertad y siguridad.               cial, unda asina yama ‘groomers’ por
            ordinador  Nacional  pa  combati                                                                            guianan den acto pa produci placa pa
            traficacion  di  hende,  Jeannette                                      Un  victima  di  traficacion  di  hende,  medio di traficacion.
            Richardson Baars, e ta crucial cu                                       cu ta sclavitud moderno ta core peli-
            prensa tambe compronde e dife-                                          ger pa su bida, pa su libertad ora cu e  Rol di prensa
            rencia, cu ta grandi.                                                   ta obliga pa haci trabaonan of actonan  Banda  di  e  hecho  cu  victimanan  di
                                                                                    contra su derecho humano y tambe ta  traficacion di hende tin derecho hu-
            Esey ta motibo tambe pakico a inclui                                    carece di siguridad pasobra e ta den  mano y mester di ayudo, den cuadro
            prensa den e ciclo di informacion riba                                  man di personanan cu ta percura pa e  di e trabao periodistico, mester tene
            traficacion  di  hende  cu  UNODC,                                      no ta sigur pa asina por keda cune den  cuenta cu nan tin derecho na priva-
            United  Nations  Office  on  Drugs                                      dominio. Y sclavitud di hende awen-  cidad, honor y dignidad. Nan reputa-
            and Crime a tene na Aruba. Ta trata                                     dia, ta un di e negoshinan mas lucra-  cion mester keda protegi bao tur cir-
            e TRACK4TIP cu ta para pa ‘trans-                                       tivo cu tin. Despues di traficacion di  cunstancia. Como tal, ora cu media ta
            forming  alerts  into  criminal  justice                                droga y arma, traficacion di hende ta  cubri casonan di traficacion di hende,
            responses  to  combat  trafficking  in                                  e crimen organisa internacional mas  mester  considera  cu  no  ta  brinda  e
            persons  within  migration  flows,’  cu                                 grandi y hopi biaha ta bay den com-  siguridad na victimanan si ta expone
            ta nifica con pa traduci alertanan den                                  binacion  cu  e  otro  dosnan,  Reyes  a  nan pa un publico grandi, por ehemp-
            forma  con  husticia  ta  responde  pa                                  splica.                             el pa medio di saca nan potret of duna
            combati traficacion di hende denter e                                                                       detaye di nan caso. E rol di prensa ta
            fluho di migracion.                                                     Contrabanda por bira traficacion    uno importante pa señala casonan di
                                                                                    Jeannette Baars Richardson a bisa cu  traficacion di hende, pero alabes mes-
            TRACK4TIP ta un iniciativa di tres  Manera  ta  conoci  miembronan  di  mester realisa cu tambe tin e realidad  ter sigura cu den e reportahenan no
            aña  di  UNODC  cu  ta  sosteni  pa  e  Cuerpo  Policial,  e  unidad  di  inteli-  di    migrantenan  indocumenta  cu  ta  ta  afecta  privacidad  di  e  victimanan
            Oficina pa Monitor y Combati Trafi-  gencia  den  Traficacion  di  Persona  paga pa drenta nos pais ilegalmente.  cu hopi biaha ta hopi afecta, y expone
            cacion di Persona di e Departamento  (TIP), e unidad investigativo di TIP,  Esakinan ta participa na contrabanda  nan  sin  mas  ta  crea  mas  trauma  pa
            di  Estado  di  Merca.  E  proyecto  ta  e  oficina  di  asistencia  na  victima,  y esey ta un acto contra Aruba. Pero,  nan den relacion cu nan famia y co-
            dirigi na ocho pais den Sur America  Departamento  pa  Asuntonan  Social,  tin un peliger grandi cu e personanan  munidad. E por hasta afecta e trabao
            y Caribe, cu accionnan na nivel na-  Interpol/  Bureau  Nacional  di  Con-  cu ta haci uso di un contrabandista,  di  autoridad  hudicial  pa  purba  yega
            cional y regional. Corsou y Aruba ta  traterorismo  tur  a  participa  den  e  por y ta bira victima di traficacion di  na e criminalnan, ya cu e victima ta
            parti di e iniciativa. E obhetivo gen-  training di tres dia unda a haci analisis  hende. Esaki particularmente pasobra  exponi y su traficantenan por sa unda
            eral  ta  pa  hisa  e  forma  con  husticia  y ehercicio practico basa riba casonan  mescos cu e negoshi di traficacion di  e ta, cu por stroba pa e duna tur infor-
            den  e  paisnan  specifico  ta  responde  actual.  Como tal, e presentacionnan  hende, tin mas actor envolvi.   macion necesario na husticia. Y banda
            na traficacion di hende den fluho di  tabata  multidisciplinario,  centra  riba                             di e hecho cu mester di e victima pa
            migracion.                          e victima pa asina por identifica, pre-  Facilmente por haci uso di e conoce-  yuda  yega  na  e  criminalnan,  mester
                                                veni y persigui casonan di traficacion  mento cu un persona a drenta Aruba  tin e servicionan na su luga pa percura
            Lourdes Gutiérrez di Panama y Lis-  di persona.                         ilegalmente pa oblig’e haci trabaonan  cu e ta sigur, protegi, y cu e atencion
            sette Reyes di Republica Dominicana                                     cu por keda cualifica como abuso. Por  di trahadonan social, psicologo y tin
            ta  ehecutivonan  di  UNODC  cu  a  Pa logra esaki, TRACK4TIP ta pro-   ehempel, laga nan bay den construc-  un luga adecuado pa keda.
            guia e presentacionnan den colabora-  pone  implementacion  di  siete  (7)  cion sin cu ta paga e salario debido,
            cion cu Centro di Coordinacion riba  obhetivo  principal  organisa  bao  tres  sin brinda e beneficionan y descanso.  CMMA ta enfatisa e importancia pa
            Traficacion y Contrabanda di Hende  meta specifico cu hunto ta haci mas  Esey ta algo cu ta ripara cu ta sosode  comunidad  reconoce  e  señalnan  di
            y HIAS, Hebrew Immigrant Aid So-    facil pa e paisnan por logra fortifica e  na Aruba, specialmente memey di e  traficacion, sea ta un trahado domes-
            ciety cu ta activo na Aruba tambe pa  forma  con  nan  entidadnan  hudicial  migrantenan masculino cu ta indocu-  tico cu semper ta na pia di trabao, of
            duna sosten na particularmente refu-  ta responde den caso di traficacion di  menta. E peliger pa hende muhe y ad-  un prostituta den un bar cu por duna
            giado y inmigrantenan Venezolano.   persona. Ta enfoca riba Venezolanon-  olescente  femenino  (mucha  muher)  un señal cu e no ta den un bon situa-
                                                an cu ta esnan cu ta grupo mas grandi  ta prostitucion forsa.           cion.  E  informacionnan  aki  mester
                                                di migrante den e paisnan aki, cu ta                                    keda raporta y asina e cadena di in-
                                                inclui tambe Peru, Ecuador, Colom-  Pero  un  fenomeno  cu  a  nota  cu  na  vestigacion ta inicia, banda di e sosten
                                                bia, Brazil, Trinidad & Tobago y Re-  Aruba  tambe,  famianan  ta  cuminza  na victimanan. Y prensa tin un papel
                                                publica Dominicana.                 participa  den  traficacion  di  hoben-  grandi  pa  yuda  educa  comunidad  y
                                                                                    nan, hasta mucha, pa asina trece placa  reporta casonan sin cu ta mishi cu e
                                                Aunke  e  presentacion  na  periodis-  aden. Hopi biaha nan ta cay sea den  derecho humano di e victimanan.
                                                tanan  tabata  mas  general,  e  organ-
                                                isadonan  a  sinti  cu  e  ta  esencial  cu
                                                por  compronde  e  rol  di  prensa  den
                                                e  problema  grandi  aki  y  particular-
                                                mente con ta atende cu e victimanan.
                                                Pasobra hopi biaha victimanan ta keda
                                                exponi  den  prensa,  sin  tene  cuenta
                                                cu e trauma y vulnerabilidad di nan,
                                                mientras cu e por stroba nan pa yuda
                                                autoridadnan pa bay tras di esnan cu
                                                tabata trafica nan.

                                                Reyes  a  splica  cu  a  tuma  tempo  pa
                                                duna e training na autoridadnan hu-
                                                dicial basa primeramente riba e prin-
                                                cipio  di  derechonan  humano.  Tur
                                                hende  mester  tin  e  derechonan  hu-
                                                mano  igual,  sin  peliger  di  discrimi-
   1   2   3   4   5   6   7