Page 3 - BNDIA ARUBA
P. 3
A3
LOCAL Diabierna 28 Februari 2020
Minister di Husticia kier crea Academia di Ley na Aruba
ORANJESTAD – Ayera Universidad di Aruba como
mainta durante un confer- tambe tin cursonan online,
encia di prensa, minister cu tambe ta capta den e mo-
di Husticia, Andin Bikker cion di 2016, pa asina por
a trece dilanti un felicita- yega reforsa y aumenta e ca-
cion pa Cuerpo di Polis di pacidad di hende cu por traha
Aruba y Wardacosta, to- leynan moderno.
cante e hallazgo di e lote
grandi di substancianan Den e cuadro aki, tambe Bik-
prohibi diamars ultimo ker a anuncia cu ta bay trata
den oranan di mainta den den Parlamento den proximo
awanan internacional; siman diferente concepto di
como tambe e proximo ley cu tabata pendiente pa
creacion di un Academia decadanan. Por ehempel e
di Ley pa isla Aruba. cambio di Codigo Civil, se-
gun e mes a sigura ta basa
Tocante e hallazgo, el a anun- grandemente riba leynan cor-
cia cu ministerio di Husticia porativo di Hulanda, pero cu
mes no a ofrece detayenan su toke local.
di e tema aki pa motibo cu
esey ta a cargo di Ministerio Corsou y Sint Maarten ya
Publico, cual nan mes mes- caba a haci e cambionan aki,
ter atende cu esey. El a trece segun loke Bikker mes a
como ehempel cu Hulanda manifesta na aña 2012 y Aru-
mes tin su richtlijnen pa loke ba tambe lo haci’e. Esaki ta
ta trata e maneho di infor- Zijlstra, kende tabata un pro- ca den area di traha ley. tambe ta parti di e presupues- importante debi na cu Aruba
macion y comunicacion pa fesor tempo cu Bikker tabata Den esaki, Bikker a señala to cu Parlamento a aproba. tin un corte comparti cu Cor-
prensa, pa loke el a bisa cu studia na Vrije Universiteit cu ta determina e posibilidad Pa e motibo aki, durante su sou, Sint Maarten y otro isla-
nan lo kier trata e tema ey den Amsterdam. di con lihe un persona por bishita na Corsou el a haci un nan, loke ta trece hopi trabou
proximo simannan. goberna. Bikker a sigura cu peticion pa esunnan cu a crea cada biaha cu corte mester
El a anuncia cu un Academia e pais tin leynan cu ta suma- e academia eynan pa por for- wak con algo ta reglamenta
Den otro tema, Bikker a duna di Ley ta importante pa mo- mente anticua. El a conta cu ma un Aruba Desk. El a splica na Aruba.
di conoce cu un Academia di tibo cu e leynan di Constitu- par di luna pasa e tabata den cu loke esaki lo encera ta cu
Ley lo bira realidad na Aruba cion, tratadonan, ordenansa Parlamento, na unda mester tin demanda di hende cu kier Den luna di maart, tambe lo
como un academia di legis- of decretonan te cu minis- haci un cambio di un ley di siña e arte di traha concepto trata den Parlamento e Codi-
lacion. El a informa cu dia- teriele beschikking ta e soft- aña 1800 aproximadamente. di ley. Tocante esaki, Bikker a go di Procedemento Penal
huebs siman pasa e tabata na ware di un pais. Cada biaha Asina tambe ta existi algun informa cu ya caba nan tin un nobo cu tin hopi añanan cu
Corsou, unda el a presencia e cu mester ehecuta un acuer- otro cu ta data di aña 1908. grupo di aproximadamente di no ta conoce un actualisa-
apertura di Centrum of Leg- do di gobernacion; of si algun El a comenta cu nan ta haci 15 pa 20 persona pa cuminsa, cion, den e cual ta bay trece
islation na Universidad di persona ta ripara cierto cam- e esfuerso pa por yega na e kende kier educa nan mes cambionan drastico pa yuda
Corsou y e instalacion di un bio den sociedad cu ta rekeri modernisacion di e leynan, den e specialisacion aki. e diferente departamento,
Hoofdleraar pa Wetgeving- cambio di ley, esey mester di cu ta algo cu ta forma parti Tambe Bikker a expresa cu manera polis y Ministerio
stechniek cu Prof. mr. Sjoert capacidad di hende cu ta edu- di acuerdo di gobernacion y ta buscando cooperacion cu Publico, por ehempel.
CAft cu reaccion positivo riba ultimo rapport di 2019
ORANJESTAD - E organo di su- tado a keda dentro di e margen es-
pervision financiero di Reino pa tableci.
Aruba, CAft, a publica su reac- Ta constata tambe cu den impu-
cion riba e di cuatro reportahe estonan directo, impuesto riba divi-
di gobierno di Aruba, cu cual a dend (temporalmente baha di 25%
duna tambe un resumen di con pa 10%) a compensa pa e resultado
aña 2019 den su totalidad a bay. menos positivo di impuesto riba
ganashi y di impuesto riba salario.
Ta constata cu gobierno di Aruba a CAft ta adverti si cu esaki (dividend-
cumpli cu e norma di 0,5% di GDP belasting) no ta entrada structural.
pa loke ta e asina yama ‘sector colec- Di otro banda, gastonan a resulta
tivo’ (gobierno plus un seleccion di Afl. 33 miyon mas abao cu loke ta-
entidad liga na gobernacion), unda a bata presupuesta, aunke mester tene
mustra un surplus di 0,7% di GDP. cuenta cu eventual gasto cu lo core
Gobierno di Aruba tabatin un defi- ainda pa cuenta di aña 2019. Esey
cit di Afl. 14 miyon, cu ta representa por causa cu e surplus constata di
0,2% di GDP, mientras e otro enti- 0,7% por resulta mas abao. Ta antici-
dadnan a mustra un surplus di 0,9%. pa si cu di tur manera 2019 ta cera cu
E resultado positivo di e sector col- un surplus y cu cual ta cumpli am-
ectivo ta influencia fuertemente pa e pliamente cu e norma pa 2019, cu ta
resultadonan di SVb y AZV, cu a sali un deficit di 0,5% di GDP. Sin em- dentro di e limite aki. Aki CAftt ta pa identifica eventual ‘meevaller’
respectivamente Afl. 30 miyon y Afl. bargo, CAft ta observa cu en general remarca cu pa 2020 ta acorda cu e o ‘tegenvaller’. Esaki ta importante
13,3 miyon mas halto cu a anticipa. mester trata di yega na un reduccion gastonan di personal total mester ta pasobra tin acorda cu no ta usa ben-
Pasobra mester a tuma un prevision structural di gasto. maximo Afl. 476 miyon, incluyendo eficio no anticipa pa haci gasto ex-
pa motibo di e Afl. 14 miyon na di- e gastonan di e Plan di Crisis Social. tra, pero cu mester usa e placa aki
videndo di Refineria di Aruba NV, E gastonan di personal tin special Ademas cu e gastonan di personal pa baha debe. Por lo tanto ta pidi pa
cu no por a paga pasobra Citgo no atencion di CAft ya cu den e pro- mester keda baha nominalmente. mehoracion di e informacion pa cu
a paga su obligacionnan contratual, tocol di november 2018 tin un ‘pla- CAft ta haya cu e splicacion duna esaki.
e saldo negativo pa Pais Aruba a bira fond’ acorda di Afl. 476 miyon. Cu den e ultimo rapport di 2019 aki
–Afl. 10,2 miyon. Asina mes e resul- gasto total di Afl. 475 miyon a keda no ta duna suficiente informacion Continuacion riba Pag.4